Insula de Agrement, bijuteria plină de mîl a Bacăului

• mii de băcăuani se scaldă în fiecare vară în lacul de pe Insula de

Agrement, deși apa este contaminată cu deșeuri, germeni și

streptococi • Direcția Apelor „Siret” a luat măsuri extreme pentru reducerea colmatării lacului

Calitatea îndoielnică a apei lacului din Insula de Agrement a stat

multă vreme în atenția autorităților locale și a instituțiilor abiliate să

se ocupe de calitatea și protecția mediului. Toate analizele de

laborator efectuate în fiecare an de Direcția de Sănătate

Publică(DSP) au demonstrat faptul că apa lacului din Insula de

Agrement nu este corespunzătoare din punct de vedere chimic și

bacteriologic. În aceste condiții, oricine se aventurează să facă o

baie în apa lacului din Insula de Agrmenet riscă în orice clipă să

contacteze hepatită, afecțiuni ale pielii, paraziți intestinali și alte boli

cu transmisie digestivă. Este și motivul pentru care, de mai bine de

zece ani, DSP nu mai eliberează autorizație sanitară de funcționare

pentru permiterea scădatului în apa lacului, iar cîteva pancarde care avertizează asupra pericolului pe care îl reprezintă intrarea în apă sînt așezate, la vedere, pe marginea lacului. Toate avertismentele sînt ignorate, însă, sistematic, de mulțimea de tineri care înfruntă zilnic, în special în perioada de vară, pericolul contaminării cu cine știe ce afecțiuni dermatologice, și nu numai, de dragul unei băi în apa lacului. Încă de la înființarea sa, acest lac a fost gîndit ca o acumulare de rezervă pentru alimentarea cu apă industrială a fabricii Letea și a fostului Combinat de Îngrășăminte Chimice, actualul Sofert. Acum, după mai bine de 30 de ani de la construcția barajului de pe Bistrița, pînza de apă a scăzut foarte mult în adîncime datorită acumulăriilor de mîl și sedimente depuse pe fundul lacului.

Măsuri extreme pentru reducerea colmatării lacului

Emil Vamanu, directorul Direcției Apelor „Siret” spune că, pentru reducerea procesului de colmatare a lacului, a fost demarată, deja, lucrarea „Amenajare pe afluenții rîului Bistrița (Trebeș, Negel și Limpedea) în zona municipiului Bacău”, cu termen de punere în funcțiune în luna noiembrie 2005. Această lucrare de amenajare va contribui la reducerea cantităților de aluviuni transportate în lac, la prevenirea inundațiilor în caz de ape mari, și la asigurarea debitelor de servitute, atît în situații normale, cît și în perioadele deficitare cu secetă îndelungată. ” Întrucît în prezent traversăm o perioadă mai deficitară, cu debite mici de apă pe rîul Bistrița și afluenții săi, Trebeș, Negel și Limpedea, circulația apei în lac este redusă. În această situație, am solicitat la Hiodroelectrica un debit de servitute permanent de minim 1 mc/s descărcat din acumularea Bacău II în lacul de agrement. Pentru asigurarea acestui debit s-a convenit ca la barajul Bacău II să se mențină ridicată în permanență o stavilă cu cel puțin cinci centimetri. Se va asigura, astfel, un debit minim de servitute necesar atît pentru protecția ecologică a sistemelor acvatice din lacul de agrement, cît și pentru diluția debitelor uzate epurate de apă descărcate în aval de barajul lacului de agrement”, mai spune directorul Direcției Apelor „Siret”.

Munți de gunoaie strînse de pe malul lacului

Emil Vamanu mai adaugă că eforturile gospodarilor de apă nu sînt suficiente dacă cetățenii din Bacău continuă să arunce gunoaie, deșeuri și PET-uri în lac și în albiile cursurilor de apă. „Băcăuanii, beneficiarii direcți ai zonei de agrement, sînt cei care trebuie să păstreze curată suprafața insulei de agrement și de a nu arunca gunoaie și PET-uri în lac și pe maluri. Există amplasate coșuri de gunoi, care trebuie folosite în acest scop, precum și plăcuțe avertizoare care prevăd interzicerea spălării autoturismelor și covoarelor. Ecologizarea zonei, salubrizarea sau decolmatarea cuvetei lacului sînt lucrări extrem de costisitoare. Păstrarea curată a zonei este și mai ieftină și mai ușor de realizat”, mai spune Emil Vamanu. (Elena SOLOMON)