Interviu în exclusivitate pentru „Ziarul de Bacău”

Premierul Tăriceanu face, pentru Rafo, apel la lege

Petru DONE, Ovidiu PAULIUC

Prezența premierului Călin Popescu Tăriceanu în județul Bacău, astăzi, 26 iunie, după aproape opt luni de la ultima sa vizită aici, ne-a stîrnit curiozitatea de a afla care este poziția sa față de unele probleme cu care s-a confruntat guvernul pe care îl conduce în această perioadă și, mai ales, față de unele probleme cu care se confruntă băcăuanii în ultimul timp. Dintre acestea, am ales ca prioritare problema rezolvării situației de la Rafo Onești, starea unor investiții extrem de importante pentru Municipiul Bacău și județul Bacău – cum sînt Spitalul Municipal, autostrada care se va construi în Moldova, modernizarea aeroportului din Bacău și altele. Premierul vine astăzi în județ în calitate de șef al Executivului, dar pentru că nu se poate detașa net și de calitatea sa de om politic, am considerat util să aflăm unele puncte de vedere și din acest sens.

– Guvernul se confruntă, de mai multă vreme, cu o mulțime de critici și de presiuni din toate zonele politice. În același timp, Guvernul trebuie să își respecte obligațiile de aplicare a prevederilor Programului de guvernare. Cum mențineți, domnule prim-ministru, echilibrul între cele două probleme?
– Programul de guvernare este obligația supremă a unui guvern responsabil, la fel cum criticarea Guvernului este o obligație a partidelor de opoziție. Din păcate, de multe ori partidele din opoziție fac acțiuni politicianiste și demagogice, la care Guvernul este obligat să răspundă. Cred că am reușit, de cînd conduc Guvernul, să pun în aplicare principalele direcții ale programului de guvernare, asumat la sfîrșitul anului 2004: integrarea în Uniunea Europeană, reforma fiscală, reforma sistemului sanitar, investiții masive în educație, în infrastructură, în special în mediul rural. De la aplicarea programului de guvernare și de la guvernarea responsabilă a țării nu voi face nici un rabat.
– Mai mulți miniștri ai Cabinetului dumneavoastră au vizitat, în ultima vreme, județul Bacău și au făcut promisiuni privind alocarea de fonduri importante în domenii economice, în cultură sau în învățămînt. Care sînt șansele să se materializeze aceste promisiuni în anul rămas pînă la alegerile din 2008?
– Există multe proiecte guvernamentale care privesc direct sau indirect județul Bacău. De curînd, Spitalul de urgență a trecut în administrarea consiliului local și va primi fonduri pentru modernizare. Podul de la Șerbănești a primit, pînă acum, 100 de miliarde de lei vechi și va primi, în total, 360 de miliarde pentru reabilitare. Aeroportul din Bacău va primi fonduri pentru modernizarea pistei, Teatrul de vară din parcul orașului – un loc care știu că era atît de apreciat de băcăuani – va beneficia și el de susținere, iar centrala pe cogenerare din cadrul CET este o investiție de 11 milioane de euro, bani guvernamentali. Ordonanța 7 finanțează proiecte de infrastructură din mediul rural în 57 de localități, infrastructura de învățămînt a primit, de asemenea, alocări foarte importante. Aceste lucruri s-au facut sau sînt în derulare. Trebuie să întelegeți că România se dezvolta, că avem o creștere economică, iar aceasta va permite alocări de fonduri, că avem la dispoziție fonduri europene masive pentru modernizarea țării.

Pentru Rafo, apel la lege

– Domnule prim-ministru, zona Onești a devenit o zonă fierbinte din punct de vedere social de cînd principala întreprindere, Rafo, a intrat în caruselul privatizării. Sînt mai bine de cinci ani de atunci. Ca și în alte rînduri, în prezent, rafinăria se află în stand-by, deoarece acționarii săi așteaptă un punct de vedere clar din partea statului cu privire la creanțele sale. Vor avea acest răspuns odată cu prezența dumneavoastră, astăzi, în județul Bacău sau într-un timp foarte scurt?
– Ministerul Finanțelor va avea o evaluare asupra acestei probleme și va oferi soluțiile legale. Legea este general aplicabilă pentru toată lumea. Nu sînt tratate într-un fel societățile cu datorii mari și altfel cele cu datorii mici. Atunci cînd cineva cumpără o societate, nu cumpără doar activele, ci se obligă și la plata datoriilor. Trebuie găsită o soluție legală pentru această situație și sînt convins că salariații Rafo și oamenii din Onești înțeleg acest lucru.
– Se discută mult, în ultima vreme, despre construcția de autostrăzi, menite, printre altele, să înlăture și decalajul economic dintre Moldova și celelalte regiuni ale țării. Cînd va începe construcția unei autostrăzi în Moldova? Iar dacă va fi, va străbate aceasta și județul Bacău?
– Așa cum bine ați remarcat, s-a vorbit mult, dar, din păcate, fosta conducere a Ministerului Transporturilor nu s-a implicat suficient pentru ca această autostradă să demareze cît mai repede. Abia la începutul lunii mai, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Romînia (CNADR) a demarat realizarea studiului de prefezabilitate pentru Autostrada Tîrgu Mureș – Iași – Sculeni. În data de 15 iunie 2007, a avut loc deschiderea ofertelor depuse de operatorii economici interesați de realizarea acestui proiect, urmînd ca în 6 iulie 2007 să se încheie contractul de elaborare a Studiului de Prefezabilitate. Proiectantul care va fi ales în urma analizei ofertelor depuse are la dispoziție cinci luni să elaboreze Studiul de Prefezabilitate. În semestrul al doilea al anului viitor, CNADNR va contracta și Studiul de Fezabilitate, urmînd ca achiziția de terenuri, consultanță și lucrări să înceapă din semestrul al doilea 2008, avînd ca termen de realizare aproximativ cinci ani. Traseul viitoarei autostrăzi se va cunoaște în urma elaborării Studiului de Fezabilitate, prin urmare în acest moment nu vă pot spune dacă va străbate județul Bacău. Ce vreau să remarc, însă, este că pentru construirea unor autostrăzi de asemenea anvergură proiectele se pregătesc cu mult timp înainte. Sînt etape și proceduri peste care nu putem trece, întrucît este vorba despre fonduri publice, care trebuie bine drămuite.

Europa ne dă, dar nu ne bagă banii în traistă

– Sîntem membri ai Uniunii Europene și cotizanți, dar și beneficiari ai fondurilor comunitare. Ni s-au repartizat bani mulți, pentru perioada 2007 – 2013, dar au apărut destule voci care spun că nu vom fi capabili să-i luăm în totalitate. Problema s-a pus și la primul seminar internațional regional pe problema absorbției fondurilor, văzută ca o provocare pentru România, eveniment care a avut loc, recent, chiar la Bacău. Este justificat pesimismul privind preconizatul grad scăzut de absorbție a fondurilor europene?
– Am rezerve în a aborda astfel accesarea fondurilor europene. Cheia succesului nu este la Bruxelles, ci în România. Nu vă imaginați că Bruxelles-ul dă, pur și simplu, acești bani, ne bagă în traistă 30 de miliarde de euro, care intră în vistieria statului, iar ministrul de Finanțe sau primul-ministru îi distribuie unei localități sau alteia. Nu! Noi, România, putem să luăm acești bani dacă venim cu proiecte viabile. De aceea, depinde de noi, în special de autoritățile locale, de organizațiile neguvernamentale, de firmele și companiile din România, în ce măsură vom putea absorbi aceste fonduri. Depinde de noi, toți cei responsabili de utilizarea fondurilor comunitare, dacă peste cîțiva ani România va fi o poveste de succes și va repeta exemplul Spaniei, care este unul dintre cele mai interesante din UE. În ceea ce privește Guvernul, am luat o serie de măsuri care să pregătească un cadru instituțional, legislativ și care să ofere garanții că fondurile comunitare vor fi utilizate transparent și nu vor fi folosite ca surse de venit pentru o mînă de oameni. În întrevederile avute cu oficialii europeni – și vreau să subliniez că în această lună am facut două vizite la Bruxelles – am discutat și despre utilizarea fondurilor comunitare și am subliniat determinarea României de a ramîne un partener serios în relația cu Uniunea Europeană. Cred ca am dovedit acest lucru! În pofida dezbaterilor și a framîntărilor politice care au monopolizat scena politică de la începutul acestui an, Guvernul nu a oprit motoarele! Pregătirea pentru absorbția fondurilor comunitare și îndeplinirea angajamentelor asumate față de Comisia Europeană au fost și rămîn priorități ale Guvernului. Spre deosebire de alți oameni politici, eu nu m-aș grăbi să fac acum aprecieri despre cît va fi gradul de absorbție al fondurilor comunitare la sfîrșitul acestui an. Nici nu s-ar putea face o estimare fundamentată! Dat fiind regulile și procedurile europene, vom putea cunoaște cît am atras din fondurile disponibile pentru acest an abia în anul 2010. La trei ani după disponibilizarea banilor europeni se poate trage linie și cîntări cît anume am accesat în 2007, putem aprecia dacă este mult sau puțin. Cred că oamenii politici nu trebuie să transforme acest subiect într-unul electoral! Trebuie să muncim cu toții, reprezentanți ai puterii sau ai opoziției, pentru ca localitatea, orașul, comuna pe care le reprezentăm să beneficieze de finanțare europeană pentru extinderea infrastructurii, modernizarea spitalelor sau a școlilor, proiecte care pot fi realizate din bani europeni.

în PNL, doar liberali devotați

– Domnule prim-ministru, măsura calității clasei politice aflată la putere se vede în calitatea actului de administrație. Municipiul Bacău a fost o pată de culoare, din acest punct de vedere, pe harta administrației din România ultimilor 15 ani. Cum apreciați calitatea actului administrativ din actualul mandat?
– Este nevoie ca primarii să devină manageri în adevăratul sens al cuvîntului. Guvernul a promovat și va continua să promoveze descentralizarea administrativă. Succesul descentralizării depinde însă de experiență, nivelul de pregătire, seriozitate, capacitatea de a gîndi strategic a fiecărui primar din România. Trebuie ca primarii să gîndească strategic și pe termen lung și să identifice care este cea mai bună soluție pentru ca o localitate să se dezvolte cît mai rapid și mai bine posibil. Din acest punct de vedere, cred că primarul Romeo Stavarache a adus un suflu nou, european, administrației Bacăului, cred că i-a schimbat în întregime imaginea. Este primarul care se pliază pe profilul modern de care am vorbit.
– Evenimentele din planul politic din acest an au avut ecou și în Bacău. Ele influențează viața comunității și nu pot fi ocolite. Credeți că există riscul apariției unui fenomen de migrare a primarilor sau a altor membri ai PNL spre PLD, în perioada preelectorală? Cum ar putea organizația locală a PNL Bacău să preîntîmpine un astfel de fenomen?
– Cred că din acest punct de vedere apele s-au limpezit de mult în PNL, cine a trebuit să plece, a plecat. În PNL au rămas liberalii devotați Partidului Național Liberal.

Finanțare pentru 24 de proiecte

– Cînd va putea beneficia Bacăul de un nou spital?
– Extinderea și modernizarea infrastructurii sanitare din România este una dintre prioritățile asumate de Guvernul pe care îl conduc. În Bacău, știu că există unele probleme privind rețeua sanitară – consilierii mei m-au informat că inclusiv ziarul dumneavoastră a scris despre aceste probleme. La precedenta vizită pe care am făcut-o la Bacău, în octombrie anul trecut, spuneam că voi susține ca în lista celor 20 de proiecte de spitale pe care Ministerul Sănătății le va construi cu prioritate, să fie inclusă și construirea Spitalului municipal din județ. Am făcut acest lucru și, în curînd, Bacăul va avea un nou spital. Începînd cu luna iulie se va realiza o licitație comună pentru proiectarea și construirea celor 20 de spitale județene, inclusiv pentru cea a Spitalului municipal care se va construi în Bacău. Am avut o discuție, în acest sens, într-o recentă ședință de Guvern, întrucît dorim să urgentăm calendarul de construire a spitalelor județene și regionale. Oamenii au dreptul la servicii medicale de calitate! Din acest motiv, am făcut investiții consistente în rețeaua spitalicească, în achiziția de ambulanțe și echipamente medicale.
– Un număr de 24 de proiecte promovate de autoritățile locale din județul Bacău au primit, deja, finanțare prin Programul de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural. Ce șanse sînt ca și alte localități din Bacău să primească finanțare prin Ordonanța 7?
– Toate proiectele bine fundamentate au șanse să primească finanțare. În perioada următoare, alte 41 de proiecte din localitățile județului Bacău vor primi bani pentru a-și dezvolta proiectele de alimentare cu apă, de canalizare, construire de poduri și podețe. Acest Program este un succes, atît pentru Guvern, dar mai ales pentru administrația locală și pentru oamenii care vor beneficia de el, oamenii din mediul rural. Acest program nu este făcut pe criterii politice. Eu nu împart harta României în șase hărți, în funcție de cum sînt reprezentate partidele politice! Este o singură hartă, harta României, și cu harta României lucrăm cînd facem Programul de dezvoltare rurală. România modernă, România europeană, România prosperă nu poate să se bazeze pe o țara în care discrepanțele între mediul rural și zonele urbane persistă. Trebuie să facem un efort pentru a crește calitatea vieții în mediul rural la standardele de astăzi. Inundațiile din 2005 au creat o serie de pagube la nivelul întregii țări și foarte mare parte din infrastructură a fost afectată. A fost, dacă vreți, scînteia care a aprins această idee, de a face un program național care să cuprindă toate localitățile și care să se adreseze componentei de infrastructură. Nu este vorba numai de confortul pe care dorim să-l asigurăm cetățenilor din mediul rural, care trebuie să aibă și ei străzi pietruite, electricitate, gaze, apă curenta și canalizare.
Dezvoltarea infrastructurii în mediul rural este și premisă pentru ca localitățile din mediul rural să se dezvolte, să atragă investiții. Pentru că o infrastructură bună permite crearea unor afaceri și dezvoltarea lor, ai avantajul că ai forță de muncă locală disponibilă și, de multe ori, mai ieftină decît la oraș.pliază pe profilul modern de care am vorbit.
– Evenimentele din planul politic din acest a

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!