Intrare în Parlament pe bază de sex

Ștefan RADU

Vrem, nu vrem, drumul integrării în structurile europene ne poartă prin zone pe care le cunoaștem foarte puțin. Există reguli, obiceiuri, obligații pe care le digerăm mai ușor sau mai greu, în funcție de disponibilitatea noastră de a ne adapta mental la un sistem de valori creat în condiții distincte față cele din România. Așa se face că propunerea dnei deputat Minodora Cliveti – a cărei pregătire în domeniul legislației europene nu poate fi pusă la îndoială – de a se legifera obligativitatea ca pe listele de candidați să se impună o prezență paritară pe sexe poate genera aprecieri contradictorii. Este o chestiune de mentalitate, de cultură locală. Scrutinurile din ultimii 15 ani au demonstrat că, oricît de pricepute și voluntare ar fi femeile care bat la porțile politicii, ele nu au prea mari șanse de promovare.

Am avut, anul trecut, candidate la o serie de primării care i-au surclasat pe partenerii lor de competiție. La urne, însă, electoratul a reacționat împotriva oricărei logici: manifestările misogine au fost vizibile iar procentele finale au arătat că preferințele politico-sexuale ale românilor sînt extrem de conservatoare. Cu toate acestea, deputata noastră nu dezarmează. Va promova un act normativ care să instituie obligativitatea ca partidele să facă nominalizările candidaților pe baza unei perfecte parități sexuale. Ba chiar se va încerca impunerea metodei „fermoar”: un bărbat, o femeie, un bărbat, o femeie!… Șansele de succes sînt minime – după cum chiar dna Cliveti recunoaște – cîtă vreme actualul Parlament este dominat în proporție de 90 la sută de către domni conservatori care nu agrează schimbările bruște de… „peisaj”.

Propunerea deputatei de Bacău nu este chiar atît de surprinzătoare. în Europa de Vest s-a ajuns la echilibrul pe sexe în parlamente după lungi perioade în care au funcționat – și mai funcționează încă – măsuri coercitive împotriva formațiunilor care ignorau femeile dornice să se implice în actul politic. Aparent, a impune o selecție a candidaților pe bază de sex aduce aminte de dispozițiile Statutului PCR care cerea ca în Marea Adunare Națională să existe atîtea femei, atîția intelectuali, cîți mai mulți proletari și cîțiva țărani îmbrăcați în costume tradiționale. Am fi răutăcioși, ba chiar misogini, dacă am reduce la așa ceva inițiativa dnei Cliveti. însă demersul său nu se justifică în afara unei intense campanii de comunicare și educare în profunzime a societății românești. Tabuurile împămîntenite pe la noi cer o radicală schimbare de mentalitate. în familie, la școală, în biserică ideile vehiculate sînt contrare intențiilor generoase ale legii propuse de dna deputat. Dacă inițiativa sa va trece de votul Legislativului, ea va deveni o lege împotriva societății românești actuale: ori va fi ironizată, ori va produce reacții adverse.

Unii ar putea spune că are un caracter antidemocratic: de ce un dat de la natură – sexul – poate impune un candidat? Vor merge mai bine treburile țării, justiția, economia, educația dacă vom alege conducătorii pe bază de sex? Apoi vor fi destui aceia care pot profita de precedentul creat: de ce doar sexul să devină regulă? Putem introduce în ecuația selectării candidaților etnia, gradul de școlarizare, opțiunea religioasă sau chiar orientarea sexuală. în asemenea condiții virtuale, Institutul Național de Statistică poate decide direct configurația Parlamentului și în loc de alegeri generale mai bine organizăm, o dată la patru ani, cîte un recensămînt. Ar fi mai ușor, mai ieftin și mai util…

Am întrebat-o pe dna deputat Cliveti „cine nu le lasă pe femei să promoveze în politica românească?” și am avut surpriza să aflu că de vină sînt chiar partidele din care ele fac parte. „Nu mă provocați!” – mi-a răspuns interlocutoarea mea. Reacția ei – nu doar conținutul răspunsului – mi-a dovedit că problema nu ține exclusiv de erorile de mentalitate ale electoratului, ci chiar de concepția liderilor de pe scena politică. Lupta ar trebui să înceapă de la nivelul statutelor partidelor, de la viziunea asupra acțiunii politice. Mi se pare necinstit să limitezi dreptul de a alege al electoratului doar pentru a corecta o viziune învechită a celor care administrează politica românească. Și-apoi, ce se vor face formațiunile care nu au ca membre loiale suficiente doamne dispuse să se implice în competiția pentru funcții? Liderii își vor aduce soțiile și fiicele la partid pentru a le obliga la asumarea sarcinilor impuse de lege? Vom trăi și vom vedea. Un act normativ este eficient dacă și-l asumă întreaga societate. Este nevoie de efort informațional și educațional pentru a nu transforma în bășcălie un principiu absolut justificat și necesar. Aici este problema!rie de primării care i-au surclasat pe partenerii lor de competiție. La urne, însă, elec

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!