Dan POPA
Deunăzi, într-o librărie mi-a sărit în ochi un volum albastru, cu o imagine colorată a globului pămîntesc din axa căruia țîșneau raze formînd tricolorul. Fusese tipărit pe hîrtie de lux de către Editura Presa Națională și avea titlul „Integrare și Globalizare. Viziunea Românească”. Capitolul pe care l-am citit seara, primul, era despre „bogăția culturii europene”. Autorul exprima opinii privitoare la starea culturii din România. Unele dintre ele erau atît de actuale încît, urmînd cu ușurință lecturii de seară, visul de noapte s-a închegat sub forma unui interviu pe care-l luam autorului. Autor care nu era altul decît președinte Ion Iliescu. Ca în orice vis, și în această „viziune” fragmentele de realitate se asamblează haotic, formînd un peisaj ireal. Iar răspunsurile interlocutorului meu erau, toate, citate din cartea mai sus-menționată.
Vă invit, deci, la o discuție de vis în care este vorba despre …cultura română și Pavel Coruț.
Rep: Domnule președinte, ce părere aveți despre dispariția de pe piață a cărților unui cunoscut și controversat autor, declarat fost contraspion, care nu o dată v-a criticat și pe dumneavoastră: Pavel Coruț? Știm că a șocat lumea literară prin productivitatea sa și a avut mare succes la public, dar afirmă că a fost respins de pe unele piețe, inclusiv cea băcăuană, din motive politice, de către proprietarii unor rețele de difuzare de presă și cultură.
Ion Iliescu: „… populismul cultural’, cel care face reverențe prostului gust și acceptă kitch-ul de dragul „succesului la public” este un pericol pentru identitatea culturală a oricărei națiuni, ca și pentru identitatea spiritului european”.
Rep: Pentru că veni vorba despre europeni, spuneți-ne cum vede Europa problema juridică a garantării dreptului la cultură?
Ion Iliescu: „Accesul la cultură trebuie considerat un drept fundamental al viitorului cetățean european. Nimic nu poate justifica vreo formă de discriminare culturală”.
Rep: Domnule președinte, ne puteți spune ce face Europa și ce nu face România, actualmente, în domeniul cultural?
Ion Iliescu: „Schimbarea radicală, introdusă de europeni, în procesul de afirmare și împlinire a idealurilor de libertate și de emancipare este „democratizarea accesului la cultură’.”
Rep: Revenind la România, cum caracterizați starea culturii românești, azi, în anul 2004?
Ion Iliescu: „Statul însuși, aflat și el în plin proces de reformare, face față cu greu dificultăților economice și, dacă mai oferă un sprijin culturii, acela este marginal.”
Rep: Cu ocazia apariției ziarului „Faceți avere”, ziar despre care se afirmă că n-a fost lăsat să se difuzeze în județul Bacău, sau în orice caz n-a ajuns în județul Bacău, Pavel Coruț propunea românilor primii pași către a face avere, deoarece cultura se sprijină pe bunăstare. Ce efecte a avut și va avea stoparea de către trusturile difuzoare de presă a unor asemenea jurnale? Ce pierdem prin obstrucționarea unor asemenea inițiative?
Ion Iliescu: „Pe fondul dificultăților economice și al sărăciei generale, se profilează astfel unul din pericolele cele mai mari la adresa democrației și a dezvoltării – deculturalizarea. (…) Ar fi afectate prin aceasta democrația, solidaritatea și coeziunea națională”.
Rep: În concluzie, ce a fost cîștigat și apoi pierdut de către România în timpul scurs de la evenimentele din 1989 și pînă azi?
Ion Iliescu (ezitînd): „… a fost libertatea presei, a creației”.
Rep: În unele țări accesul studenților la tehnica de vîrf, la computere de exemplu, este sprijinit de diverse programe, prin variate metode, dintre care amintesc achitarea de către acele instituții coordonatoare a dobînzilor achizițiilor sau alte mijloace fiscale. Cum văd partidul de guvernămînt și instituția prezidențială efortul individului de a se emancipa prin cultură?
Ion Iliescu: ” …încurajăm individul și comunitățile să-și asume răspunderea pentru propria lor emancipare. (…) În acest demers sunt mîndru să fiu secondat de o generație tînără de lideri capabili”.
Rep: Aproape în fiecare an, cu ocazia stabilirii bugetului învățămîntului, unii observatori trag concluzia că legea învățămîntului este încălcată, iar celebrul 4% din PIB neatins, sau atins doar prin subterfugii administrative. Ce spuneți despre o asemenea șerpuire pe lîngă îndatoriri a factorilor de resort?
Ion Iliescu: „Îndatoririle statului față de cultura națională nu trebuie subestimate sau evitate”.
Rep: Ce pierde România prin scăderea nivelului cultural? Ne limitează acest fenomen libertatea?
Ion Iliescu: „Cultura este o formă superioară de libertate; ea contribuie esențial la progresul întregii societăți”.
Rep: Cum comentați faptul că preparatorii universitari primesc doar cu foarte puțin peste salariul minim pe economie, același salariu pe care și mulți patroni, din cauza presiunii fiscale, îl acordă angajaților lor?
Ion Iliescu: „Asigurarea accesului liber și egal la cultură este o condiție a democrației, avînd aceeași valoare cu garantarea libertății individului”.
Aș fi vrut să mai continui discuția cu imaginarul invitat, dar ceasul a sunat brusc și strident aruncîndu-mă fără menajamente în realitaea noii zile care începea.
Lasă un răspuns