Un subiect extrem de fiebinte:
Seceta – cauze, efecte, remedii
Cristel Ionescu, proiectant, din Onești: Seceta accentuată și prelungită din acestă vară nu afectează doar agricultura, buzunarele și speranțele noastre de a avea ce mînca la iarnă. Căldurile caniculare ne „omoară” din punct de vedere psihic, ne țin la respect și ne pîndesc la orice colț. Sînt o pacoste mai mare decît oricare alta. Apelez la dumneavoastră pentru a mă lămuri ce se întîmplă, de ce acest exces de temperatură. Trebuie să existe cauze și explicații. Cam care credeți că ar putea fi acestea?
Redacția: Ne face plăcere și vă mulțumim pentru solicitare. E o dovadă că ne citiți și aveți încredere în sursele noastre de informare. Specialiștii în meteorologie și hidrologie de la INMH susțin că țara noastră se află, actualmente, într-un vîrf de secetă. Fenomenul este ciclic, el repetîndu-se cam la o jumătate de secol și are o durată de cinci ani. Actualul ciclu parcurge cel de-al treilea an, următorii doi promițînd, conform statisticilor, o diminuare a valorilor, dar fără ca acestea să revină la temperaturile medii normale. Seceta pe care o traversăm s-a declanșat în anul 2000 și este comparabilă, în termeni generali, cu cea din perioada 1946- 1951. Pentru a vă oferi și alte detalii am apelat la un specialist băcăuan în domeniul mediului, ale cărui precizări le publicăm în continuare:
Perturbațiile climatice și declinul pădurilor
Seceta nu este altceva decît o stare de dezechilibru provocată de intervenția nefastă a unor facturi extranaturali. Legat de dezechilibrul climatic de pe Terra se pun două întrebări: care sînt cauzele și ce trebuie făcut?
Pe lîngă posibilele cauze naturale, principala vină pentru declanșarea acestui dezechilibru o avem noi. Mai întîi pentru că am redus prea puțin poluarea, deci și eliminarea marelui volum de gaze, în special dioxid de carbon, producătoare a efectului de seră, cu implicații majore asupra climatului prin încălzirea planetei.
În plus, am continuat restrîngerea ariei și degradarea pădurilor, Principalul consumator de CO2.
Întrucît nu s-a acționat energic nici pentru diminuarea poluării, deci și a efectului de seră, nici pentru aducerea proporției pădurilor la nivelul optim, prin refacerea și ameliorarea lor, dezechilibrul climatic continuă. Dacă nu se iau urgent măsuri radicale, la sfîrșitul secolului XXI temperatura medie a aerului pe Terra va crește cu 6,5 – 7 grade Celsius peste cea actuală (și ea prea ridicată!). Ceea ce va echivala cu o catastrofă ecologică!
În România, temperatura medie în 2.000: ^ 10,1 grade C, a fost cu 1,7 grade superioară mediei multianuale. Iar vara anului 2000 a fost cea mai fierbinte din tot secolul XX. Temperatura maximă: ^ 43,5 grade (la Giurgiu) a fost cu doar 1 grad C sub maxima absolută: ^ 44,5 grade C în comuna Ion Sion, județul Brăila, în 1951. Dar, atenție, aceasta a fost un „vîrf” într-o vară nu excesiv de caldă. Cum a fost însă vara lui 2001, cînd temperatura n-a coborît sub ^ 40 grade C vreme îndelungată. A fost un „avertisment” de 10-15 zile în iunie, pentru ca de la mijlocul lui iulie pînă în 25-27 august să se instaleze o caniculă cum n-a mai cunoscut România.
Este ușor de înțeles ce impact a avut această căldură, cuplată cu o secetă excesivă, asupra vegetației cît și a sănătății oamenilor. Reamintim decesele care au avut loc atunci. Altă nefastă „premieră”. Iată tot atîtea motive pentru care apelăm stăruitor la factorii de decizie, pentru luarea unor măsuri radicale pentru reducerea drastică a poluării, refacerea, ameliorarea și extinderea fondului forestier al țării. În acest amplu proces trebuie să se implice președinția, Parlamentul, Guvernul, în primul rînd ministerele Apelor, Protecției Mediului și al Agriculturii, Alimentației și Pădurilor. Pentru că starea mediului și a pădurilor României este esențială pentru Europa Centrală și de Sud – Est, trebuie să stăruim și pentru obținerea de credite nerambursabile. Condiția: proiecte judicios întocmite și bine susținute.
Măsurile energice propuse de noi trebuie cuplate cu un efort național amplu pentru formarea unei conștiințe ecologice a întregii populații. Trebuie să se implice și administrația locală, educația, sănătatea și toată mass-media. (Ing. Viorel GIURGIU)
În cursul zilei de ieri, vremea s-a schimbat la față, reușind să mai ostoiască arșița. Nu înseamnă, însă, că am scăpat de griji. Alerta continuă. (Rubrică realizată de Florin Dunăreanu)
Lasă un răspuns