• oamenii din Hîrja au acte care demonstrează că au cumpărat terenul de la statul român în 1937 și l-au plătit în rate timp de 20 de ani • ei susțin că la fel ca în cazul islazului din sat, primarul nu i-a înștiințat cînd le-a concesionat pășunea • terenul a fost concesionat societății Rayfil, a omului de afaceri Gelu Fulga care nu și-a plătit taxa de concesionare din 2001 • primarul susține că terenul este în domeniul privat al comunei Oituz, iar concesionarea a fost aprobată de consilieri • Gelu Fulga spune că el nu are treabă cu oamenii din Hîrja, ci cu primăria din Oituz
Primarul din Oituz, Ion Osoloș, are antecendente serioase în ceea ce privește concesionările ilegale de teren. Sătenii din satul Hîrja, localitate care aparține de comuna Oituz, reclamă faptul că primarul le-a înstrăinat și o parte din pășunea pe care o stăpînesc de aproape 70 de ani în Slănic Moldova. Asta, după ce Ion Osoloș le-a cconcesionat și islazul pe care îl stăpînesc în devălmășie de pe vremea lui Cuza, unei societăți care îi aparține pilotului de curse Titi
Aur. Zonă de interes turistic, terenul din Slănic Moldova este căutat de oamenii de afaceri care vor să se lanseze în turism. Așa a fost și cazul lui Gelu Fulga, patronul de la discoteca Ray 11, care voia să-și facă și o pistă de ski în apropiere. Cum deja pe un deal din vecinătate existau resturile a ceea ce a fost cîndva „baby ski lift”, Fulga s-a interesat de teren și așa a ajuns la primăria Oituz, ca administrator a 206 hectare de teren chiar pe locul vizat de Fulga. Afacerii i s-a dat o tentă de legalizare într-o ședință a Consiliului local al comunei în anul 2000, cînd Gelu Fulga l-a primit în concesionare pe o perioadă de 49 de ani. „Primarul a vîndut 14 hectare de teren unuia Fulga, care și-a făcut acolo o pîrtie de ski, pescărie, o casă care a ars acum vreo doi ani. Primăria trebuia să încaseze 16.000 de dolari pe an din afacerea asta, dar am auzit că acest Fulga a dat faliment și primăria n-a încasat mai nimic”, ne-a declarat Vasile Benciu, un bătrîn de 91 de ani din Hîrja, care cunoaște povestea pășunii din Slănic Moldova.
Hîrjenii au plătit rate timp de 20 de ani
Povestea pășunii hîrjenilor, situată pe raza altei comune, a început în anii ’30. Oameni gospodari hîrjenii aveau vite, dar și oi foarte multe. Numai pășunile le lipseau, avînd loc îndestulător doar pentru vite. Cum acestea nu pot paște pe aceeași pășune cu oile, hîrjenii au făcut demersuri prin primarul de la acea vreme, Ion Benciu, nimeni altul decît tatăl lui Vasile Benciu, să cumpere pășune într-un teren al statului undeva mai la munte, unde să poată face și saivan. Așa s-a ajuns ca pe 17 februarie 1937 să se încheie între statul român și primăria comunei Hîrja un act de vînzare-cumpărare a „206 hectare de teren cu pădure care face parte din pădurea statului Tîrgu Ocna, trupul Păltiniș”. Terenul respectiv avea prin contract destinația de pășune, iar hîrjenii au luat pe inventar 979 de brazi, 1.385 de fagi și alte esențe, contra sumei de la 162.257 lei plătibili în rate lunare timp de 20 de ani. „La aceasta se adaugă valoarea lemnului care va fi exploatat de Casa Administrării Pădurilor Statului (CAPS) timp de doi ani și care va fi în sumă de 124.187 lei”, se menționează în document. „Și pășunea pentru oi, ca și cea pentru vite, pe care o aveam de pe vremea lui Cuza, am stăpînit-o tot în devălmășie. Ne-am construit acolo saivan, iar femeile noastre țineau pe vremea aceea tot Slănicul cu lapte de vacă. Plecau la două noaptea cu tîrnichelele (un fel de sufertașe de metal, n.r.) pline cu lapte și dimineața la toată casa din Slănic era la ușă laptele propaspăt de la Hîrja. Ne știau slănicenii de oameni gospodari și n-au fost niciodată probleme”, ne-a povestit Vasile Benciu, fiul fostului primar din Hîrja.
Pîrtia de „baby ski lift” a fost înființată pe vremea lui Ceaușescu
După venirea comuniștilor la putere, un ordin al cuiva de sus, a dus la înființarea unei pîrtii de „baby ski lift”, lungă de vreo 300 de metri și lată de 60 de metri. „Era acolo o cabană pentru motorul telescaunului, și ceva amenajări prin jur care, mai ales după revoluție, s-au deteriorat. Eu am fost administrator acolo pînă înainte de revoluție. După aceea am înțeles că ar fi fost prelaută pista de un om de afaceri”, ne-a declarat Valeriu Bernard. Acum, din ceea ce a fost odată pîrtia de „baby ski lift”, se mai vede doar urma scripetelui care asigura funcționarea telescaunului și cabana care adăpostea motorul instalației. La mijlocul pîrtiei care a mai fost lărgită cu buldozerul se află resturile unei construcții care a ars pînă în temelii. În vale, cîțiva salariați ai discotecii și campingului lui Fulga lucrează de zor la curățenie în curte și pe șanțurile din fața proprietății. Gelu Fulga nu este acolo, dar unul dintre salariați ne ajută cu un număr de mobil. „Eu nu am treabă cu oamenii, eu am contract cu primăria. Să vedem ce spune legea în această situație. Eu sînt ca și proprietar acolo și o să discut depsre treaba asta cu primarul. Nu am întrebat dacă sînt probleme cu terenul pentru că eu am discutat cu un primar și nici prin gînd nu mi-a trecut că m-ar putea înșela în vreun fel”, ne-a declarat Gelu Fulga.
„Pășunea hîrjenilor se află în altă parte de munte, nu unde i-am concesionat lui Fulga”
Ion Osoloș a afișat aceeași dezinvoltură și în privința acestei concesionări controversate, ca și în cazul islazului pentru vite pe care l-a concesionat unei firme a lui Titi Aur. „Zona cu pista nu le aparține hîrjenilor. Devălmășia lor este pe un alt deal, este împădurită și de ea se ocupă Ocolul silvic Oituz. Terenul concesionat face parte din domeniul privat al primăriei, iar concesionarea a fost aprobată în ședință de consiliu local”, ne-a declarat primarul. Conform actului de concesionare din luna iunie 2000, terenul este concesionat firmei Rayfil din Slănic Moldova. În plus, separat i-au fost concesionați 5.000 de metri pătrați lui Gelu Fulga personal pentru construcția unui imobil. „Pista de ski are o lungime de 2,5 kilometri. Pentru această suprafață, cu tot cu cei 5.000 de metri, Fulga ne este dator cu 100 de milioane de lei taxa de concesionare pe 2001-1002, care nu a fost achitată în integritate”, ne-a declarat primarul Osoloș. Tot el recunoaște că nu mai speră să primească acești bani, întrucît firma căreia i-a fost concesionat terenul s-a dizolvat, sau nu mai funcționează. „Dacă oamenii fac dovada că au acte, ei pot face cerere de retrocedare conform Legii 1/2000, care este încă în vigoare, și reziliem contractul, care oricum nu este onorat de concesionar”, spune Osoloș. De cealaltă parte, Fulga crede însă că primarul nu va recurge la acest gest. „Să rezilieze contractul și atunci o să vadă el de ce nu am plătit ratele”, spune Gelu Fulga.
Sătenii din Hîrja sînt acum mai deciși ca niciodată să pornească un război în justiție cu primarul care le-a încălcat drepturile, profitînd de faptul că ei nu au nici un reprezentat în Consiliul local și nu au știut cînd s-au discutat aceste concesionări. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns