„Istoria Românilor”, o disciplină școlară pe cale de dispariție

Studiată acum de elevii din ultimele două clase de liceu, „Istoria Românilor” va dispărea, ca disciplină, din programa școlară, după intrarea României în Uniunea Europeană. Obiectul de studiu se va numi atunci, simplu, „Istorie”, iar „Istoria Românilor” nu va mai fi inclusă, ca disciplină de studiu de sine stătătoare, în programa școlară. Noua programă a istoriei de clasele a XI-a și a XII-a presupune, practic, o altă abordare a studiului acestei discipline. Dacă, acum, elevii din ultimii doi ani de liceu învață cronologic Istoria Românilor, odată cu intrarea în UE, aceasta va fi integrată în istoria europeană. în locul unei istorii cronologice a României, vor fi cîteva teme mai mari de studiu, în cadrul cărora profesorii vor detalia și situația explicită a problemei românești. De exemplu, în cadrul temei „popoarele și spațiul antichității”, elevii de clasa a XI-a vor studia cele mai importante popoare, precum sumerienii, egiptenii, romanii și, firește, tracii și geto-dacii. La lecția despre formarea popoarelor medievale, elevul va afla mai întîi în ce context au apărut popoarele europene, după care profesorul va
detalia situația României. La fel se va întîmpla și la studiul formelor
de organizare statală, precum republica sau monarhia.

Proiectul naște discuții aprinse

Noul proiect al Ministerului Educației a trezit deja primele reacții printre profesori. Unii se tem că „Istoria României” își va pierde din valoare, în timp ce alții consideră binevenite modificările aduse în programa școlară de specialiștii din Minister. Profesor doctor Viorel Cruceanu, cadru didactic de specialitate la Colegiul Național Vasile Alecsansdri din Bacău, este de părere că acest curent al globalizării, care începe să pătrundă acum în toate mediile din România, poate fi, în unele cazuri, deosebit de periculos. „Dacă era ascultată la timp și opinia noastră, nu se ajungea acum ca acel bulgăre mic, ce a început să se rostogolească acum cîțiva ani, cînd s-au făcut primele modificări în programa de istorie, să se transforme într-o adevărată avalanșă. Am colegi din Austria sau Ungaria care spun că și aici istoria este analizată unitar, însă evenimentele din istoria națională sînt tratate cu mult mai detaliat decît cele din istoria altor popoare. La noi, lucrurile stau cu totul altfel. Este atît de aglomerată materia, încît din cauza spațiului extrem de restrîns alocat acestei discipline, teme esențiale din istoria românilor ajung să fie tratate superficial”, explică profesorul Cruceanu. Istoricul băcăuan mai afirmă că, la nivel național, a fost înființată Societatea Profesorilor de Istorie din România, care este condusă chiar de Doru Dumitrescu, inspector general în Ministerul Educației, la disciplina „Istorie”.
„La toate întîlnirile pe care le aveam în cadrul societății, Doru Dumitrescu insista asupra importanței ce trebuie acordată studiului istoriei românilor, pentru a nu fi în pericolul de a ne pierde identitatea națională. Interesant este că, după ce pleda atît de vehement pentru apărarea istoriei naționale, inspectorul Dumitrescu mergea la minister și lua cu totul alte decizii. A fost ca și cum am fi pus lupul paznic la stînă”, mai afirmă prof. dr. Viorel Cruceanu. La rîndul său, prof. dr. Ioan Mitrea, cadru didactic de specialitate la Colegiul Național „Ferdinand I”, este de părere că trebuie să existe o dreaptă măsură atunci cînd sînt analizate aceste lucruri. „Dacă e să privim din prisma noii orientări pe care o are acum țara noastră poate că nu este rău ca acest fenomen al globalizării să cuprindă și România. Trebuie să i se acorde, însă, istoriei românilor ponderea necesară. Nu este admis ca un eveniment important din istoria românilor să fie tratat, să spunem, într-o singură oră, iar pentru alte teme din istoria universală să fie alocat un spațiu de două – trei ori mai mare”, consideră istoricul băcăuan. (Elena SOLOMON)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!