Istorii cu zîmbete

Administrator

Principatul Bacău

Nu-i nici o greșeală sau exagerare… Se pare că înaintea întemeierii Moldovei, în zona actuală a Bacăului a existat un… principat! Aceasta ar însemna că în fruntea lui se aflau un principe, o seamă de curteni de diferite ranguri, slugi numeroase, o armată pregătită să facă față oricărui atac și, firește, un castel înconjurat de ziduri trainice.
Cine a lansat o asemenea ipoteză?
Cel care a scris despre necunoscutul „principat Bacău” a fost marele savant V.A. Urechia. Afirmațiile lui au fost reluate în 1895 de Ortensia Racoviță în „Dicționar geografic al județului Bacău”, lucrare premiată de exigenta Academie Română. Iată ce consemna cercetătoarea băcăuană atunci: „V.A. Urechia, bazat pe documente, afirmă că pe la 1304, înainte de venirea în Moldova a lui Dragoș Bogdan, se afla un principat moldovenesc cu capitala în orașul Bacău, care poseda un palat princiar”.
Uluitor! Bacăul – capitala unui principat, cu palat princiar! V.A. Urechia nu spusese aceasta la întîmplare, ci „bazat pe documente”. Ce documente să fi trecut pe dinaintea ochilor săi? Cele care astăzi sînt „păstrate” la Moscova alături de alte lucrări din tezaurul românesc? Gîndiți-vă că un document de la 1304 ar schimba cu mult începuturile istoriei Moldovei și, de ce nu, i-ar deranja pe unii vecini!
Unde să fi fost palatul princiar? Cercetările minuțioase efectuate de arheologii băcăuani nu au scos la iveală rămășițele unui astfel de palat. Să fi fost tot pe locul actualelor ruine ale „curților domnești” și să fi fost „rase” de Petru al II-lea pentru a-și face loc propriilor curți? La rîndul lor și temeliile acestea au lăsat loc celor ridicate de Ștefan cel Mare pentru fiul său Alexandru. Să fi fost ridicat pe locul unde se construiește actuala catedrală? Atunci, unde sînt rămășițele? Se știe că actuala configurație a municipiului este total diferită de cea de acum 700 de ani.
Dimitrie Cantemir, la 1714 găsește Bacăul ca „târg situat într-o insulă a râului Bistrița”. Astăzi, nu mai miră pe nimeni că, pe atunci, Negelul curgea, bine-mersi, prin actualul centru civic al Bacăului, și chiar punea o moară în funcțiune, așa cum s-au găsit rămășițele ei la 10 metri adîncime! Este foarte posibil ca inundațiile catastrofale, teribilele cutremure să fi îngropat „palatul princiar din Bacău”. întrebarea e: unde?
Poate, într-o zi, hazardul să fie de partea arheologilor și să facă lumină în cazul misteriosului palat. Pînă atunci, nu ne rămîne decît să visăm la un principe puternic și bogat, care însoțit de o suită de curteni și o gardă de soldați treceau pe ulițele Bacăului însoțiți de aclamațiile supușilor și de sunetele trompetelor în „capitala Bacău”!? (Eugen ȘENDREA)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.