Iulia Radu, directoarea adjunctă la Casa Județeană a Pensiilor (CJP), e fascinată de lumea albinelor și a apiculturii. „Soțul meu se ocupă de stupi încă de prin 1980. Acest hobby are, de altfel, o tradiție de peste 50 de ani în familia lui. Socrul meu avea chiar și știubeie, adică faguri de formă de ou uriaș. Mie mi-a fost un pic teamă de aceste insecte la început, apoi m-am obișnuit”, a explicat ea. Încîntată de această activitate, Iulia Radu a luat lucrurile foarte în serios. „Mi-am făcut rost de o mască specifică și am pus mîna pe «Manualul apicultorului». De aici am aflat, de exemplu, că trebuie «să miroși a apă», cum se spune, ca să fii acceptat în preajma unui stup activ”, a adăugat reprezentanta CJP.
În condițiile unei slujbe extrem de solicitante, cu biroul mai mereu plin de dosare și gîndul la diversele probleme de la serviciu, apicultura reprezintă pentru Iulia Radu o sursă de relaxare aproape de neînlocuit. „Albinele sînt un refugiu, o deconectare totală de care mă bucur, în sezon, la fiecare sfîrșit de săptămînă. Acum avem la țară vreo 24 de stupi, pe care-i pregătim zilele astea pentru iernat”, ne-a mai spus aceasta. Mai există însă un motiv de admirație față de micile viețuitoare: sistemul extraordinar de organizare. „Dacă și oamenii ar putea aplica, în instituțiile lor, organizarea pe care-o găsim într-o comunitate de albine, lucrurile pe lumea asta ar funcționa mult mai bine”, a încheiat directoarea Radu. (Alin LEANCĂ)
Lasă un răspuns