Jurnalul unui outsider

Plebiscitul la români…

* …sau jucăria prezidențială

Ioan Neacșu

Domnul președinte al PSD, Mircea Geoană, a avut zilele trecute năstrușnica idee de a ieși în piață pentru a explica „boborului” cum devine cazul cu votul uninominal. Toneta cu pliante a stîrnit curiozitatea cîtorva gospodine, care alături de fideli ai respectivului partid au luat parte cu entuziasm la „acțiune”. În acest peisaj balcanic, domnul Mircea Geoană nu se potrivea deloc, nu era de acolo, diplomatul obișnuit cu saloanele zîmbea stingher stînd pe marginea trotuarului. Poate că totuși acțiunea a dat roade, poate că cei cîteva zeci de viitori votanți s-au lămurit cum este cu votul uninominal și parlamentul unicameral. De cît timp este nevoie, însă, pentru a lămuri tot electoratul ? Și oare chiar au înțeles ceva din pliantele tipărite de PSD și din explicațiile domnului președinte cei care se înghesuiau în jurul tonetei? O tînără care tocmai ieșea de la „prelucrare” a fost întrebată de reporterul unei televiziuni ce a înțeles despre votul uninominal. „Este simplu, a răspuns tînăra, foarte convinsă; voi vota cu PSD-ul !”. La întrebarea despre parlamentul unicameral, a zîmbit telegenic și a preferat să nu răspundă.
Tînăra din reportajul televizat este un simbol al electoratului român. Imensa majoritate habar nu are despre ce este vorba, iar cei cîțiva care știu nu au nevoie de explicațiile domnului președinte de partid. Cum să decizi prin referendum o problemă atît de importantă cum este legislativul, cînd cei chestionați au un singur răspuns la orice întrebare: „Mie îmi dă ceva?”, sau „Se mărește pensia?”.
Dacă domnul președinte Traian Băsescu dorește să experimenteze plebiscitul, îi propun să întrebe țăranii dintr-un sat tulcean dacă sînt de acord să li se omoare găinile, chiar și după ce un doctor le va vorbi despre virusul gripei aviare! Acela ar fi un referendum real, deoarece votanții ar exprima un punct de vedere despre însăși viața lor. Pentru ei orătăniile sînt o soluție de supraviețuire, în timp ce votul uninominal sau parlamentul unicameral sînt precum loturile de pe planeta Marte vîndute la Buhuși. Referendumul pe care vrea să-l provoace domnul președinte Traian Băsescu nu va exprima voința electoratului, deoarece electoratul nu-și poate exprima nici măcar opinia în legătură cu ceva despre care nu știe mai nimic.
Care-i, atunci, scopul domnului președinte; de ce a cerut chiar schimbarea legii referendumului; care-i cîștigul pentru el și mai ales pentru țară? Constituția este foarte clară (art.90): președintele poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național, numai după consultarea Parlamentului. Structura parlamentului sau votul uninominal sînt probleme constituționale pe care Parlamentul le poate pune în discuție și președintele poate consulta „boborul” doar cu privire la ce a hotărît Parlamentul. De ce, atunci, atîta tevatură? Părerea mea este că domnul președinte Traian Băsescu vrea să folosescă legea referendumului nu doar ca pe o jucărie prezidențială, ci foarte pragmatic, pentru a exercita presiuni asupra partidelor care, eventual, îi ies din cuvînt. Se vede astfel că președintele nostru este mai mult decît un „jucător”, el tinde, periculos, să treacă peste calitatea de „arbitru” pe care i-o conferă Constituția, prin art.80!
Invitat în România postdecembristă de Alianța Civică, filosoful francez Jean-Francois Lyotard, pe atunci ministru al apărării în Franța, spunea: „Voi, românii, după ce ați rupt contractul social comunist, aveți nevoie de un nou contract social”. După trei luștri, noi încă ne ciondănim pe tema aceasta. Pînă nu vom avea un nou „contract social”, pe care să-l respecte toți, inclusiv președintele țării, și care să nu mai fie pus mereu în discuție (vezi și interminabila tîrguială din Parlament!), nu vom putea trece cu adevărat la joc: nu poate fi joc cinstit fără un regulament acceptat de toți și fără un arbitru care să nu mai pretindă să fie și jucător în același timp. de Alianța Civică, filoso

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!