La țară, dezastrul e anunțat de gornist

Autoritățile, total nepregătite pentru dezastre
• măsurile de avertizare a populației sau de prevenire a populației sînt doar vorbe-n vînt sau pe hîrtie n în realitate primarii nu au mijloacele prin care pot face aceste lucruri n dacă orășenii sau locuitorii de pe la centrul comunelor se pot considera privilegiați fiind mai aproape de mijloacele de informare, cei care stau pe coclauri trebuie să se încreadă în instincte sau în vise n primarii încearcă să-i avertizeze pe oameni de condițiile meteo nefavorabile dar în privința prevenii inundațiilor trebuie efectuate lucrări serioase de reabilitare a zeci de kilometri de albii

Bărbatul mă privește suspicios hotărîndu-se cu greu să mă categorisească în rîndul persoanelor întregi la minte. Cum adică, să vină primarul la el la poartă să-l anunțe că va ploua? Chiar îl obligă legea la așa ceva?, mă privește și mai neîncrezător omul. âl asigur, cît mai convingător cu putință, ca așa este și mă încearcă brusc o părere de rău grozavă că n-am luat cu mine și documentele. După o discuție mai îndelungată, începe să mă trateze cu seriozitate. Nu așteaptă nimic de la primar, doar se minunează cum o să facă „dom’ profesor” să ajungă pe la toată lumea să anunțe că vin ploi mari și că trebuie să se îngrijească să nu le ia apele acareturile și animalele. „âi trebuie vreo două ore numai să ajungă la noi în sat, că nu poate intra decît pe jos, darămite că trebuie să mai meargă și în celelalte. Ce face, stă numai pe drumuri?! Da’ de ce s-o gîndit cei de la București că trebuie să-mi spuie primarul cînd plouă?”, se arată tot nelămurit omul meu, care nu pricepe și pace de ce trebuie să-l anunțe primarul, cînd el vede cu ochii lui norii care se îngrămădesc amenințător pe crestele munților. Pe cînd intră în curte gînditor, îi vine în minte o idee salvatoare pentru picioarele bietului „dom’ profesor”. „Scrie undeva acolo în legea aceea că primarul nu are voie altfel decît în persoană? A … păi, în cazul ăsta, am să-i spui domnului profesor să-și ia o goarnă și să sune pe uliță, să audă toată lumea odată”, spune omul, convins că a găsit soluția la problema primarului.

Improvizații peste tot

Cei mai informați se dovedesc a fi orășenii, sau locuitorii comunelor care stau mai aproape de centru. Mai aud de prăpădul pe care l-au făcut inundațiile, ca și de acuzele aduse autorităților pe la televizor sau pe la radio. în orașul Comănești, de exemplu, sînt două cartiere expuse permanent riscului de inundații: Lăloaia și Sublăloaia. Primarul localității, Viorel Miron, pus în gardă de avalanșa de acuze asupra primarilor, a recurs la mijloace inedite de avertizare a populației: anunțul prin cablu. „Deși este puțin probabil că se va uita toată lumea tocmai pe acest canal. De aceea, de cum am primit avertizarea meteo, m-am gîndit că ar fi bine să fac rost de niște portavoce pe care să le instalez pe niște mașini, care să meargă prin zonele vizate. Cît despre prevenire, aici nici nu poate fi vorba de saci de nisip sau mai știu eu ce improvizații. Avem nevoie de bani serioși pentru reabilitarea albiilor, vreo trei kilometri pe Trotuș și vreo cinci pe restul de pîraie. în rest, ce pot să fac eu personal? Poate să fac mîncare multă acasă, în caz că vine apa mare și voi fi nevoit să cazez oameni la mine acasă”, ne-a spus primarul din Comănești.

Centrul de informare din Agăș este la magazin

Și alți primari, care în anii trecuți au avut probleme cu inundațiile, au decis să se acopere așa cum pot de obligația de a avertiza populația. La Agăș, primarul Toma Spoială a decis că locul cel mai propice pentri informarea oamenilor este magazinul. „De fapt, magazinele că sînt mai multe. Am făcut copii după avertizările meteo și le-am lipit pe toate geamurile magazinelor, că acelea sînt cele mai vizitate locuri. Cît despre prevenire, e aiurea, pentru că este vorba de lucrări de reabilitare pentru vreo opt kilometri de rîu, pe Trotuș, și 17 de pîraie, prin sate. Povestea cu sacii ține în zonele unde apa se înalță treptat, dar cînd este vorba de o viitură care antrenează pietre de munte de zeci de tone, ce poate să facă un baraj de saci de nisip?”, ne întreabă amărît primarul din Agăș. La Letea Veche, o altă comună expusă riscului de inundații, avertizarea populației se face cu ajutorul clopotelor. „Facem avertizare sonoră, prin clopotele de la biserici. Acum ne-am mai cumpărat și o sirenă electrică pe care trebuie s-o montăm pe școală, dar mai avem nevoie de bani pentru asta, așa că vom putea avertiza oamenii. La noi în comună este zona de confluență între Siret și Bistrița și avem doar o singură localitate inundabilă. Acolo avem instalată o stație de pompare reglare a debitului apei care este destul de veche, dar își face treaba”, ne-a declarat Lucian Domnica, secretarul comunei.

Planurile de intervenție există doar pe hîrtie

Pe hîrtiile autorităților județene totul arată și mai bine. Datele despre resursele de care dispune județul inclusiv pentru situații de calamitate se adună la Oficiul pentru moblizarea economiei și pregătirea teritoriului pentru apărare, unde se centralizează date despre aproximativ 1.600 de agenți economici care ar putea interveni cu utilaje în diferite situații speciale. De aici, ultima informare a plecat către Inspectoratul pentru situații de urgență în luna februarie. Numai că la Portecția civilă se știe că o astfel de informare a fost primită în 2004. „Cred că în ultimul trimestru. Avem listă cu toate firmele care dețin utilaje de intervenție în caz de inundații, precum și locațiile din care putem lua bărci. Cele mai multe, cu vîsle se găsesc la Insula de agrement”, ne-a spus maior Cătălin Flegenau de la Serviciul de Protecție Civilă. Tot de aici aflăm că primăriile trebuie să pună în aplicare niște planuri de intervenție pentru situații de urgență care ar rezolva orice situație. Mai puțin potopul. „De asemenea noi, la grupul de pompieri mai deținem o barcă de patru persoane cu motor și mai avem o solicitare la primăria Bacău pentru achiziția a încă două bărci cu motor de zece persoane”, a precizat și colonelul Mihai Simionescu, șeful Inspectoratului pentru situații de urgență, care s-a arătat extrem de optimist în privința eficienței planurilor de pe hîrtie.
Cea mai mare parte dintre societățile nominalizate ca deținătoare de utilaje de intervenție ne-au declarat că știu de aceste planuri și că la inundațiile anterioare au și contribuit la ele. „Dar e vorba de bani, e un contract comercial”, ne-a spus, franc, unul dintre directori. Singura firmă care a acționat întotdeuna pe gratis este Petrom Service, al cărui director a menționat că totdeauna au intervenit umanitar, pentru că dintre sinistrați au făcut parte și salariați de-ai societății. (Mirela ROMANEȚ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!