Lansare de carte: „Cronica unei mari familii bacauane – Boierii Lecca”

Centrul de Cultura si Arte „George Apostu”, din Bacau, a gazduit, la sfirsitul saptaminii trecute, o noua provocare culturala a Cenaclului literar-artistic Avangarda XXII. Organizata de Fundatia Culturala „Georgeta si Mircea Cancicov”, in colaborare cu Asociatia Culturala „Familia Lecca” si institutia gazda, actiunea a avut in centrul atentiei lansarea monografiei „Cronica unei mari familii bacauane – Boierii Lecca”, scrisa de un descendent al familei, Dumitru Lecca (Editura Magic Print, Onesti, 2012).

Cartea a fost prezentata de prof. dr. Vilica Munteanu, care a scris si prefata lucrarii, de conf. univ. dr. Nicu Aur, de prof. Daniel Nicolescu si de prof. Petre Isachi. Cu acest prilej, poetii bacauani au sustinut un recital liric din creatiile proprit, moment ilustrat muzical de interpreti de muzica populara si folk, iar trecerea de la poezie la blitz-urile verbale, cum a remarcat moderatorul reuniunii, poetul Victor Munteanu, a facut-o Ansamblul Folcloric Privighetorile Zeletinului, din Podu Turcului (dirijor Nicolae Popa).

Cartea lansata este o premiera pentru Bacau, o carte care vine sa faca o restituire pentru istoria, cultura, politica si economia romaneasca – a remarcat Vilica Munteanu. Familia Lecca are radacini inca din vremea Imperiului Roman. La noi in tara a aparut odata cu o capetenie a lui Mihai Viteazul, Aga Leca. „Dumitru Lecca a mai spus prefatatorul cartii – se ocupa, in acest volum, doar de ramura bacauana a familiei care, altfel, este mult mai extinsa. Este impresionant ca in aceasta carte ne redescoperim pe noi, romanii, cu valorile noastre, dar si oameni care au insemnat ceva in vremea lor, cu incepere din Secolul al XVII-lea. Despre unul dintre membrii familiei, tatal autorului cartii, am auzit din liceu. Era Gheorghe Lecca, ambasadorul Romaniei la Stokholm”.

Putine familii mari ale Romaniei au avut destinul tragic al familiei de boieri, militari de cariera, politicieni si diplomati Lecca, din judetul Bacau. Nu atit datorita vicisitudinilor vremurilor prin care au trecut membrii ei, cit, poate, mai ales datorita anonimatului in care a impins-o orinduirea sociala creata dupa al doilea Razboi Mondial. La 20 de ani de cind istoria Romaniei se poate scrie, insa, altfel decit s-a facut pina in 1989, singurul urmas direct al familiei care se mai afla in tara, Dumitru Lecca, se lupta sa scoata la lumina putinele dovezi care mai exista in legatura cu aceasta.

Cartea tiparita acum vorbeste de 27 dintre membrii ilustri ai familiei, de la paharnicul Gheorghe Lecca (1800 – 1835) la primarul de gioseni Dimitrie I. Lecca (1865 – 1907), toti parlamentari, prefecti, primari, profesori sau magistrati, intre care prefectul de Bacau Ioan (Enache) Gh. Lecca (1825 – 1876), ministrul de Finante si parlamentarul Gheorghe Gh. Lecca (1831 – 1885), generalul Dimitrie Gh. Lecca (1832 – 1888), de senatorul, deputatul si prefectul Caton G. Lecca (1860 – 1913), prefectul liberal Ion G. Lecca (1863 – 1898), senatorul si deputatul liberal Victor G. Lecca (1865 – 1906), deputatul si senatorul liberal Iuniu I. Lecca (1863 – 1940) si prefectul Dimitrie I. Lecca (1865 – 1907).

„Cartea – a spus autorul – este raspunsul meu la momente urite traite de familia mea asa cum le-au trait multi dintre romani. S-a intimplat din momentul in care un sistem ticalos si-a propus sa stearga din cartea de istorie personalitatile unui neam. Regretul meu este ca si dupa 1989 campania dezlantuita de comunisti a avut destul de mare succes. Revenind la Bacau am putut constata ca insemnele si amintirile despre familia mea au disparut: nume de strazi, morminte ale stramosilor, tone de documente au fost distruse.

Regretul pentru aceste lucruri m-a determinat sa incep sa readuc in memoria colectiva numele acestor oameni. Am scris o carte de suflet, despre eroi vii, despre oameni reali; asa cum i-am cunoscut din documente si din amintiri. Am considerat necesar sa fac aceasta considerind ca o tara care nu-si cunoaste si nu-si respecta trecutul are mari probleme cu viitorul, dar si pentru ca o tara care nu are modele are de asemenea, mari probleme cu viitorul”.