Lecția de limba română

„învățătura de minte”

* Fiecare copil instruit este un om cîștigat pentru societate

Verbul a (se) învăța se conjugă în viață, într-un sens mai larg, la toate vîrstele; de la grădiniță, pînă la doctorat. Fie în sensul de a se ridica, copăcel, cînd copilul învață să meargă, fie în înțelesul de a studia ori de a-și însuși cunoștințe, de a se iniția într-un anumit domeniu, în clasele primare, gimnaziale, preuniversitare sau universitare. Ba chiar, verbul devine indispensabil în viața de toate zilele a omului, amplificîndu-și înțelesul sub formă de zicători și proverbe, cum ar fi, spre exemplu: „a învăța minte pe cineva” ( în franceză: „apprendre d’quelqu-un son metier”; sau în englezește: to take a good lesson). Zicala vine din antichitate, fiindcă în latină era un precept profesoral, un dicton atribuit lui Quintilian, conducătorul unei școli din Roma: Repetitio est mater studiorum („Repetiția este mama învățăturii”), care se citează, de obicei, pentru a sublinia valoarea repetiției pentru consolidarea și fixarea cunoștințelor, în finalul unei lecții.
Desigur, învățatul / învățătura de minte, adică dobîndirea de experiență, ca și „a învăța minte pe cineva” (fr. faire entendre raison a quelqu-un) are alt înțeles cînd verbul se conjugă la diateza activă. Ca și „a învăța pe dinafară” (fr. apprendre par coeur), folosit adesea de elevii tocilari; ori „a învăța cu nărav” (engl. to contract a bad habit), care se referă la proastele obiceiuri „învățate”, mai ales, în afara școlii și a familiei. Și tot englezii mai au o zicală: You won’t teache your grand-mother (how) to suck eggs, ceea ce, în românește, ar fi „învață oul / puiul pe găină”.
De la strămoșii noștri latini mai avem un dicton valabil pentru toate timpurile, rămas de la Terențiu: „Dictum sapienti sat est” („Omului deștept îi ajunge o singură vorbă”), cînd n-are nevoie de multe explicații, dacă este ager la minte. Ceea ce ar fi tot așa cum spune francezul : „A bon entendeur, salut” („Bunului ascultător, salut”), zicală folosită și de Caragiale în „O scrisoare pierdută”, citită de Zoe într-o gazetă, și care ne amintește de zicala românească: „Cine are urechi de auzit, să audă”.
în ceea ce îi privește pe elevi, care învață zi de zi să conjuge acest verb, trebuie să știe că în timp ce își pregătesc lecțiile este necesar să și scrie pe maculator ceea ce au înțeles din manual sau cartea citită. Fiindcă „Verba volant, scripta manent” („Vorbele zboară, scrisul rămîne”); sau, cum spunea latinul: „Qui scribis bis legit” („Cine scrie citește de două ori”). Idee întărită și de Byron în „Pelerinajul lui Childe Harold” (IV, 185), în românește: „Ce-i scris e scris”, pentru a se confirma gîndurile/părerile așternute pe hîrtie. Ca și Boileau, în „Arta poetică”: „Avant donc que d’ecrire, apprenez a penser” („înainte de a scrie, învață să gîndești”). Ceea ce este valabil pentru elev sau student, care vrea să se exprime corect în limba română, ca și într-o limbă străină.
Așadar, „învățătura de minte” nu înseamnă doar dobîndirea de experiență pentru ca adolescentul, mai ales, să se descurce în viață. Ci și formarea lui ca om, ca parte integrantă a societății, prin tot ce contribuie la progresul ei. Căci „Fiecare copil pe care îl instruim este un om pe care-l cîștigăm” (pentru societate), cum scria Victor Hugo în culegerea „Les quatre vents de l’esprit” (Cele patru vînturi ale spiritului), pe care le enumera: satira, drama, poezia și romanul, genuri și specii de literatură în care a excelat. Hugo pornea, desigur, de la latinescul mai scurt, dar mai plin de înțeles: „Docendo discitur” („înveți, învățînd (pe alții)”), care în formularea lui Seneca suna altfel într-o „epistolă” a sa: „Homines dum docent discunt”, prin care se preciza mai bine reciprocitatea de servicii pentru a-i face mai buni pe oameni. (Prof. Marin COSMESCU)ocietate), cum scria Victor Hugo în culegerea „Les quatre vents de l’esprit” (Cele patru vînturi ale spiritului

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!