Linie ferată de mare viteză Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani – Iaşi – Suceava – Siret aprobată prin Hotărâre de Guvern

Linia ferată de mare viteză Ploieşti – (Vicşani) va fi inclusă pe lista marilor proiecte strategice care vor fi construite în parteneriat public-privat, potrivit unui proiect de Hotărâre publicat de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

„Prin prezentul proiect de hotărâre se propune completarea listei proiectelor strategice de investiţii care urmează a fi pregătite şi atribuite în parteneriat public-privat de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, în calitate de unitate centrală de fundamentare şi atribuire pentru proiectele strategice de investiţii realizate între sectorul public şi unul sau mai mulţi parteneri privaţi, cu un proiect strategic din domeniul de infrastructură de transport feroviară, şi anume «Linia ferată de mare viteză Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani – Iaşi – Suceava – Siret (Vicşani)»”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern, linia ferată de mare viteză Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani – Iaşi – Suceava – Siret (Vicşani) va asigura reducerea timpului de legătură dintre capitală şi principalele oraşe/poli de dezvoltare de pe traseu, precum Ploieşti, Buzău, Focşani, Bacău, Paşcani, Iaşi, Suceava etc. De asemenea, se va crea posibilitatea realizării unor conexiuni cu Republica Moldova şi Ucraina.

Realizarea liniei ferate de mare viteză, pe un singur fir, paralel cu firele de cale ferată existente, în lungime de aproximativ 505 km (Ploieşti – Siret circa 430 km şi Paşcani – Iaşi circa 75 km), va conduce la atragerea unui număr însemnat de călători de la transporturile aeriene şi rutiere către transportul feroviar, la atragerea turiştilor, a tinerilor cu înaltă calificare dornici de a lucra în centrele universitare/de cercetare/industriale care există/se vor dezvolta pe traseu, dar şi a investitorilor străini, prin crearea unor sectoare industriale specializate, mai arată proiectul.

„Asigurarea, în cadrul proiectului de parteneriat public – privat, inclusiv cu dotarea de material rulant modern, de ultimă generaţie, va atrage după sine sporirea calităţii serviciilor şi a siguranţei călătorilor şi a mărfurilor în transportul feroviar, concomitent cu reducerea consumului de energie electrică, dar şi crearea de noi locuri de muncă”, potrivit documentului.

Comisia de Prognoză estimează că construcţia şi operarea liniei feroviare se va face de către operatorul privat pe o perioadă de 20 de ani, din care 4 ani proiectare şi construcţie, perioadă în care investitorul privat va obţine venituri atât din taxa de utilizare a căii ferate şi din operarea propriu zisă, cât şi din subvenţii acordate de stat.