Locul în care sălășluiește istoria Bacăului

Este un loc al tuturor, oameni simpli și intelectuali. Aici vin băcăuanii, și nu numai ei, pentru a căuta documentele necesare revendicării moștenirii sau proprietății confiscate ilegal de comuniști. Aici ajung și cercetătorii, dornici să studieze documente vechi de sute de ani, pentru întocmirea unor lucrări de doctorat sau a unor monografii. între cei aproximativ 30 de oameni care trec, zilnic, pragul Direcției Județene Bacău a Arhivelor Statului, cei mai mulți se înscriu în rîndul persoanelor dornice să-și recapete averile furate de comuniști. „Majoritatea persoanelor care ne trec pragul sînt în vîrstă. Cele mai multe solicitări sînt pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile”, ne-a explicat, Vilică Munteanu, directorul Direcției Județene Bacău a Arhivelor Statului. Dar lista minunățiilor pe care le poți descoperi la Arhivelor este mult mai bogată. „Aici se păstrează copii după actele de stare civilă mai vechi de o sută de ani, registrele de stare civilă și registrele mitrice (cele ale parohiilor), actele școlare, mai vechi de 30 de ani, sentințe judecătorești și acte de succesiune”, ne-a mai precizat directorul Munteanu.

Ion Ionescu de la Brad are cel mai întins arbore genealogic

Unele înscrisuri sînt tocmai din Evul Mediu. „Cele mai vechi documente sînt din secolul al XV-lea, din timpul lui Alexandru cel Bun. Sînt acte de întărire a unor proprietăți domnești”, ne-a lămurit Vilică Munteanu. De altfel, marea majoritate a actelor din perioada feudală păstrate la Bacău sînt legate de proprietăți domnești și boierești. Și nu puțini au fost cei cărora li s-au stîrnit instinctele de proprietate, cu gîndul la acele timpuri. „Au fost persoane care voiau să le oferim actele de proprietate ale familiei de la anul 1500, în condițiile în care nu știau nimic despre familia din acele vremuri, căci acest lucru ar fi însemnat reconstituirea unui arbore genealogic. Ori, așa ceva se realizează extrem de greu. Cel mai lung arbore genealogic făcut unui băcăuan, din cîte cunosc, este cel întocmit familiei lui Ion Ionescu de la Brad, care a ajuns pînă în veacul al XV-lea”, ne-a spus directorul Munteanu.

O istorie spusă în mai multe limbi

Dincolo de asemenea cereri, pe la Arhivele Statului din Bacău s-au perindat și urmașii celor care au scris istorie atît în județul nostru, cît și în țară. „Au venit urmașii boierului Lecca, ai familiei Brăescu, ai Sturdzeștilor, ai familiei Ghika, Rosetti-Tescanu sau Ata Constantinescu, interesați să caute actele necesare recuperării proprietăților confiscate de comuniști”, ne-a informat Vilică Munteanu. în depozitul imens al Arhivelor de la Bacău, care s-ar putea întinde pe șapte kilometri, se mai găsesc dosare și documente al căror conținut cei mai mulți dintre noi nu-l vom cunoaște niciodată, fiind scrise în limbi mai puțin accesibile, cum ar fi cele în armeană, datînd din prima parte a veacului al XIX-lea, păstrate de la biserica Armenească din Bacău. Ca să nu mai vorbim de cele în greacă sau în slavă, la care nu mai ajung decît specialiștii. O întreagă istorie a trăitorilor din acest colț de țară, care așteaptă să fie descifrată. (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!