Locuri de întîlnire cu Dumnezeu în județul Bacău

Alături de zonele consacrate din nordul Moldovei și din Neamț, și în județul Bacău există mănăstiri în care credincioșii pot regăsi aceeași atmosferă de pietate, liniște și spiritualitate ortodoxă întîlnită în spațiile consacrate de la Putna, Voroneț, Sihăstria, Neamț sau Secu. Zone în care se află mănăstiri precum Bogdana, Tisa Silvestri sau Ciolpani se pot ridica oricînd la nivelul celor tradiționale din județele vecine.
Mai mult, la mănăstirile noastre cazarea este asigurată pentru trei zile, timp în care toți cei care au trecut pragul sfîntului lăcaș beneficiază de cazare și masă fără a plăti nici un leu. Această tradiție este veche, credincioșii o cunosc și cel mai adesea o respectă. Ca orice lucru bun, și această ospitalitate are limitele ei. La orice mănăstire, se poate sta trei zile fără nici o problemă. Pentru o perioadă mai lungă de trei zile este nevoie de o motivație specială. Oamenii știu că nu au de ce să abuzeze de bunătatea călugărilor fapt pentru care, ori de cîte ori poposesc într-un spațiu sacru, nu uită să-și aducă și ei obolul. De obicei, oamenii aduc alimente, îndeosebi cînd este hramul acelei mănăstiri. Ei vor să contribuie și să ajute așa cum pot ei mai bine. Cei care sînt mai legați de mănăstiri fac donații ce însumează o masă întreagă pentru toți pelerini prezenți. Mai ales că mănăstirile sînt spații ce supraviețuiesc datorită muncii desfășurate la cîmp și ajutorului dat de Dumnezeu prin cei care le trec pragul. Aceștia nu sînt simpli vizitatori, ci, adesea, se încadrează în ritmul vieții monahale, fapt ce creează o atmosferă de comuniune. Cei care vin în pelerinaj individual trebuie să se încadreze în ritmul de viață al mănăstirii. Adică se trezesc dimineața și participă alături de călugări la slujbele bisericești și i-au masa în același timp. La pelerinajele în grup este puțin diferit pentru că acestea nu durează mai mult de o zi la o mănăstire.

Mănăstirea Intrarea Maicii Domnului în Biserică – Băimac (comuna Izvoru Berheciului)

Mănăstirea este situată pe șoseaua Bacău- Dealu Morii- Frumușelu. Se află la 35 de kilometri de Bacău și la 4 kilometri nord-vest de comuna Izvoru Berheciului. Biserica a fost contruită de boierul Ciuchi în anul 1824. începînd să se degradeze, sfîntul lăcaș a fost reparat în 1864 și a fost renovat din nou în perioada 1960-1970. însă din cauza zidurilor de pămînt existente de jur-împrejur a devenit imposibil de vizitat. Așa că a fost trecută sub tăcere pînă în decembrie 1989. A fost refăcută din temelii în perioada 1990-1996. Pictura aparține moineșteanului Vasile Popescu și a fost încheiată în 1996. în fața pridvorului a fost ridicat un moment în amintirea eroilor care au murit pe cîmpurile de luptă.

Mănăstirea „Sfînta Treime” – Bogdana (comuna Ștefan cel Mare)

Este situată pe șoseaua Onești-Adjud, la 14 kilometri sud-vest de Onești. Autobuzele care pleacă din Onești se opresc la cîteva sute de metri distanță de mănăstire. Cadrul geografic este mirific, în est aflîndu-se satul Bogdana, în rest fiind numai pădure. Mănăstirea a fost zidită de logofătul Solomon Bîrlădeanu și soția sa, Ana, în anul 1660. Sfințirea a avut loc la 5 august 1670, cînd ctitorul a înzestrat-o prin testament cu moșii, dar și cu obiecte de uz liturgic și veștminte. Logofătul Bîrlădeanu era înrudit cu Mitropolitul Moldovei, Teodosie al II-lea, care, după retragerea din scaun, a devenit primul stareț al Bodganei (1674-1697). Datorită ctitorului său, mănăstirea Bodgana a avut o situație economică bună, pe care a păstrat-o și pentru faptul că n-a fost niciodată închinată mănăstirilor grecești sau celor autohtone. în 1716, tătarii i-au produs mari stricăciuni și au jefuit-o de bunurile ei. Refăcută, biserica se va dărîma în urma cutremurului din 1738, fiind refăcută abia în 1798. Incendiul din 1892, a distrus o parte din clădiri care au fost reconstruite abia în perioada 1922-1936. Un moment greu a avut loc în 1960 cînd, în urma decretului 410/1959 al comuniștilor, cei 80 de viețuitori au fost alungați cu forța din mănăstire. în clădirile ei s-a înființat un cămin spital pentru bolnavii mintali adulți. în 1975, spitalul este transferat la Miercurea Ciuc, în locul lui organizîndu-se tabere de vară pentru copii. în perioada 1978-1989, munca asiduă a arhimandritului Isaia Țugurlan și a maicilor au repus în drepturi mănăstirea, care a fost resfințită la 29 august 1989. Sculptura mobilierului este inspirată de cea din 1798, iar pictura din biserică, tehnică frescă, este în stil neobizantin.
în clădirea-muzeu a mănăstirii se află multe cărți de valoare în limba slavonă, greacă și română, icoane pe lemn și multe alte obiecte de cult.

Biserica lui Ștefan cel Mare din Borzești – satul Borzești

Este situată pe șoseaua Adjud-Onești-Tg. Ocna, cu stație de autobuz la 200 m de biserică. Pentru călătoria cu trenul se folosește Halta CFR Borzești aflată la 250 m est de biserică. Biserica, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, a fost înălțată în 1494, primind hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Masa altarului se află chiar pe locul unde a fost stejarul din Borzești. S-au făcut lucrări de restaurare în perioada 1992-1994, iar din pictura interioară s-a păstrat numai cea a catapetesmei. Actualmente, biserica este pictată în interior pentru prima oară în istorie. La sud de biserică se află mormîntul fiicei lui Vasile Alecsandri, Maria Bogdan. în estul bisericii, lîngă șoseaua națională, este o clădire în care din 1994, Muzeul de Cultură și Artă religioasă.

Mănăstirea Sfîntul Cuvios Antipa de la Calapodești, sat Calapodești, comuna Dealul Morii

Este situată la 68 kilometri sud-est de Bacău, pe șoseaua Bacău-Secuieni-Izvorul Berheciului -Dealul Morii-Frumușelu. Din satul Banea, înainte de Dealul Morii, se poate folosi o potecă care urcă dealul, potecă ce pornește de la 150 m de stația de autobuz. Față de Adjud, mănăstirea se află la 37 kilometri nord-est. în satul Calapodești s-a născut în 1816,călugărul Alexandru, tuns în monahism la Muntele Athos cu numele Antipa, care a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 1992. Pentru trăirea duhovnicească intensă și faptele sale minunate a fost cunoscut în toată Rusia. Sfîntul Antipa a trăit ultimii 17 ani din viață la mănăstirea Valaam din Sankt Petersburg, unde a și fost îngropat. Biserica a fost ctitorită de preotul Ioan Mihalache în 1889 și renovată între 1993-1995. Pictura este realizată între 1994-1995.

Biserica Cașin (fostă mănăstire) – com. Mănăstirea Cașin

Este situată la 10 kilometri de Onești, de unde autobuzele sosesc de mai multe ori pe zi, cu stație în apropierea bisericii.
Biserica face parte din monumentele principale de artă din Moldova. A fost zidită de domnitorul Gheorghe Ștefan între anii 1653 și 1658. A fost ridicată de meșterii mănăstirilor ieșene Golia și Trei Ierarhi. în 1717, nemții au ocupat mănăstirea, în care trăiau 40 de călugări și au devastat-o. La ordinul turcilor, Mihai Racoviță a dărîmat zidurile mănăstirii și a împrejmuit-o cu gard. în 1742 a fost închinată Patriarhiei din Ierusalim. Dărîmată de cutremurul din 1802, a fost refăcută în 1806. în 1864, a fost secularizată devenind biserică de mir. A fost avariată și mai tîrziu de cutremurele din 1940 și 1977. A fost refăcută și pictată între anii 1980 și 1994.

Mănăstirea Ciolpani – orașul Buhuși

Este situată la circa cinci kilometri nord-vest de orașul Buhuși, pe șoseaua Buhuși-Runc. De la Ciolpani, drumul se continuă încă patru kilometri pînă la mănăstirea de călugări Runc. Primul schit a fost ctitorit de sulițașul Ciolpan, călugărit aici și de la care se trage și numele schitului. în 1730, medelnicerul Teodor Cantacuzino a construit o bisericuță din lemn de stejar, care există și azi în cimitirul mănăstirii, ca monument istoric. Rămasă pustie de-a lungul vremii, mănăstirea a fost redeschisă în anul 1991 cu obște de maici. Cu osteneala maicilor și a arhimandritului Emilian Panait, starețul mănăstirii Runc și duhovnicul maicilor, s-au construit trei clădiri pentru chilii, un paraclis pentru pravila călugărească și biserica mare. Sfințirea bisericii mari cu hramul „Sfîntul Mucenic Emilian” s-a făcut la 21 septembrie 1997. Lîngă biserica mare se află un paraclis a cărui construcție a început în 1991 și s-a sfințit la 15 august 1993.

Mănăstirea Cotumba, satul Cotumba, comuna Agăș

Este situată pe șoseaua Comănești -Ghimeș, ramificație stînga din Agâș 5 kilometri pînă la Cotumba. Prima biserică din lemn a fost ctitorită de Ieromonahul Pahomie. Sfințită în 1772, actuala biserică a fost ridicată de vornicul Grigore Crupenschi. O dată cu secularizarea averilor mănăstirești din 1864, a devenit biserică de mir, avînd acest regim pînă în 1994. Din 1991, au început construcția clădirii pentru chilii, trapeză și bucătărie, terminate în 1994, cînd a fost repopulată cu maici, nucleul obștii fiind adus de la mănăstirea Brîncoveni, județul Olt.

Mănăstirea Lipova, satul Mîlosu, comuna Lipova, județul Bacău

Este situată la 40 kilometri nord-est de Bacău, pe șoseaua Bacău-Vaslui, ramificație din Plopana. Așezămîntul este construit într-o poiană largă înconjurată de o pădure cu foioase. Fondată în 1764, este menționată și în 1801 ca mănăstire de călugări Tisa Lipovei, cu biserică de lemn. A fost metoc al mănăstirilor Secu și Neamț. în 1910 biserica a ars și obștea de atunci a părăsit-o. în 1955, mai viețuia doar un arhimandrit care, din cauza regimului, a părăsit-o. Biserica a ajuns saivan de oi și coteț pentru porci, apoi, prin jaf s-a distrus. în 1995, mănăstirea a fost reînființată.

Mănăstirea Măgura Ocnei

Este situată pe șoseaua Tg. Ocna – Slănic Moldova. Prima biserică din lemn a schitului a fost construită în 1653 cu hramul „ânălțarea Domnului”. în 1665 există cea dintîi atestare documentare despre vechimea sa. Alt document care atestă vechimea schitului este hrisovul domnesc al lui Constantin Racoviță, din 1757, prin care schitul a devenit metoc al mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iași. între 1802-1810, a fost reclădit pentru a treia oară. în timpul primului război mondial, schitul Măgura a fost transformat în post de prim ajutor, scăpînd neatins în urma bombardamentelor. în 1964, biserica a fost dărîmată pînă la temelie cu tîrnăcoapele, iar materialele rezultate au fost folosite la alte construcții în orașul Tîrgul Ocna. După 1990, obștea primelor călugărițe sosite aici a ridicat din temelie o biserică catedrală și mai multe clădiri care să asigure o viață normală.

Mănăstirea Runc, orașul Buhuși, satul Runc

Este situată la 32 kilometri nord-vest de Bacău, 6 kilometri nord de orașul Buhuși, circulația făcîndu-se pe șoseaua Bacău-Buhuși-Piatra Neamț-Bicaz. Numele mănăstirii este amintit ca una din ctitoriile lui Ștefan cel Mare. Aici erau cîțiva călugări care-și duceau viața de sihăstrie, folosind pentru slujbe o micuță bisericuță de lemn. După două secole tumultoase, în 1701, Ionașcu Isăcescu, considerat ctitorul bisericii din zid, o închină Mitropoliei de la Iași. în urma unor procese, în 1810, schitul s-a desființat și a rămas biserică de mir. între 1815 și 1860 a fost reînființată ca mănăstire de maici, iar apoi redevine mănăstire de călugări. în 1888 a devenit iar biserică de mir, pentru ca în 1941 să revină la regim de mănăstire pentru călugări. ân1960, mănăstirea a fost desființată de comuniști, dar s-a redeschis în 1967, cînd a funcționat ca biserică de mir pînă în 1970, cînd a început din nou viața monahală.

Mănăstirea „Sfîntul Sava” din Berzunți

Este situată pe drumul Bacău – Onești, la aproximativ 40 de kilometri de Bacău. Ridicată lîngă comuna ale cărei tradiții populare s-au păstrat și cultivat pînă în ziua de astăzi, mănăstirea este situată pe locul unde a existat o biserică ridicată de ieroschimonahul Vasile la începtul secolului al XIX-lea. între anii 1901, 1919, 1943, sfîntul lăcaș a funcționat alternativ ca schit de călugări sau maici. Ca multe alte biserici și mănăstiri, în anul 1960 a fost desființată de comuniști, călugării fiind obligați fie să plece în lume, fie să se ducă în alte mănăstiri. A fost redeschisă în anul 1990, și a fost înălțată de-a lungul anilor. Biserica mare a fost sfințită în anul 2001.

Mănăstirea Tisa Silvestri

Este situată pe șoseaua Bacău-Vaslui, la 23 kilometru nord-est de
Bacău, 67 km veste de Vaslui, la 1 km est de satul Tisa Silvestri.
Prima atestare documentară datează de la 13 aprilie 1729, cînd un
răzeș dăruiește mănăstirii Tisa o parte din satul Mărmureni-Vaslui. în
1864, cînd schitul a pierdut moșia și pădurea, s-a desființat. în 1895
se face mențiunea că la Tisa a fost un schit de călugări și că se mai
văd urmele unei bisericuțe. în 1990, s-a hotărît reînființarea
mănăstirii. Credincioșii satului au donat pămînt și s-a înființat o
mănăstire, După 20 noiembrie 1996, mănăstirea a fost transformată
în mănăstire de maici. (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!