• în multe zone ale județului, arăturile sînt pe punctul de a fi terminate
Încălzirea vremii a adus toată suflarea din zona rurală în cîmp. Lucrările agricole sînt mult întîrziate, iar de curînd, de cînd s-a încălzit, oamenii au ieșit cu toate mijloacele de lucru pe teren. Deși la ieșirea din iarnă aproape o treime dintre cele 138.000 de hectare de teren arabil nu văzuseră plugul, procentul pămînturilor nelucrate s-a redus simțitor. În prezent, mai sînt înțelenite circa 14.000 de hectare, adică sub zece procente din total.
Ultima situație operativă a Direcției Generală pentru Agricultură și Industrie Alimentară Bacău arată că agricultorii, indiferent de forma de proprietate și organizare, au intrat în terenurile nearate și s-au apucat de lucru. Deși ieri a fost sărbătoarea Sfîntului Gheorghe, purtătorul de biruință, pe cîmp erau și cei care ar fi trebuit să-și serbeze onomastica. Ing. Gheorghe Pricopie, adiministratorul societății Phyton Berești Bistrița, era în cîmp, la lucru. „Sărbătorile sînt bune, dar vremea este prea întîrziată și timpul nu așteaptă – ne-a spus el. Orice zi pierdută se poate reflecta negativ în rezultatele ulterioare”. Pe terenurile pe care le gestionează sînt în plină desfășurare lucrările de pregătire pe suprafețele unde se va cultiva floarea-soarelui, fertilizarea acestora, pregătirea semănatului porumbului etc.
Nici pomicultorii nu stau degeaba. La această oră, trebuie efectuate tratamentele de primăvară, iar printre cele necesare se numără și stropirea cu sulfat de cupru, cunoscut sub numele de zeamă borbeleză. „Arborii fructiferi trebuie tratați cu banala piatră-vînătă, pentru a se evita așa-numitul «cancer al pomilor» – ne-a spus patronul Fructex SA, Viorel Rați. Deși pare banal, el îi scutește pe proprietarii pomilor de multe bătăi de cap”.
Pentru că vremea dă semne de îmbunătățire evidentă, toți cei care mai aveau teren nearat au ieșit pe cîmp cu tot ce au, cu atelaje trase de cai, de vite, cu tractoare, cu semănători etc. Cei care au arat în toamnă încearcă acum să discuiască terenul, pentru a putea semăna cu bine porumbul. „Din datele centralizate, rezultă că nu numai specialiștii de la societățile comerciale de profil s-au apucat de treabă – ne-a declarat Ioan Melinte, directorul general al DGAIA -, ci și oamenii simpli. Toți știu că timpul este întîrziat, așa că mai lasă postul și sărbătorile și lucrează cu viteza maximă posibilă”.
Deși sînt buni credincioși, chiar dacă vin sărbătorile de Paște, cei mai mulți agricultori vor lucra și în acele zile. Cei mai mulți spun că vor face cele cuvenite în prima zi, adică duminică, după care se vor întoarce în cîmp. (Gabriela PASCU)
Lasă un răspuns