Lumea românească

Asta ne mai lipsea!…

* Gripa aviară precum „epizootia” lui Moș Teacă

Vasile PRUTEANU

Uitasem cu desăvîrșire de Anton Bacalbașa, de celebrul său personaj – Moș Teacă – și de schița „Epizootia” cu umorul ei cazon debordant. După aproape un secol de civilizație nu credeam că prostia mai poate căpăta dimensiunile ridicole înfățișate de Anton Bacalbașa. Aiurea! Prostia a traversat milenii, fără s-o doară capul niciodată, știind că n-are leac! A fost de-ajuns ca un stol de gîrlițe să plutească cu burta în sus pe ghiolurile Deltei și o rață a lui nea Fane Cucu, din Ciamurlia de Jos, să piară în coteț pentru ca „experții” de tot soiul să dea năvală și să sune goarna apocalipsei… aviare. Se făcuse o pauză prea lungă între calamități. Și a venit asta, tot pe calea aerului, ca să ne dea încă odată peste cap. Fel de fel de domnișorici zgribulite de pe la cele televiziuni au fost trimise să ne alerteze cu tonul lor grav de catastrofă, băgînd frica în țărănime și moartea în orătănii.
Se trimiseseră cam de multișor peste 7.000 de teste, luate de la păsările din Deltă, iar străinătatea (Anglia și Olanda, în special) ne asiguraseră că nu-i nici o gripă aviară. Și am stat liniștiți; o vreme… E adevărat că în ultimul timp rezultatele la ultimile teste nu mai sosiseră. Ca atare, marii specialiști din Ministerul Agriculturii au și orchestrat și regizat suspansul: „Ne omoară păsările!”. Țăranii de prin sate își hrănesc orătăniile și le închid imediat în cotețe, nu de frica aviarei, ci a autorităților dispuse să dea foc cu benzină aripatelor. Cu precipitarea autorităților s-a aliat „senzaționalul” televiziunilor, pentru ca fiecare să-și poată justifica prezența și utilitatea. Nicolae Iorga atenționase, la vremea lui, că „mult rău poate face alianța proștilor cu mincinoșii”. Nu mai zic că „proștii cred că pentru a cuceri Capitoliul trebuie să extermini întîi gîștile” (H. Heine). Ca nu cumva, găgăind, să descopere cît de adîncă este ciudățenia unor oameni. Gripa aviară s-ar părea că nu mai ține seama de rutele păsărilor migratoare, care n-au ce căuta în Deltă la această dată.
După debusolarea arătată la inundații, autoritățile simțeau nevoia să-și etaleze, din nou, implicarea în presupusele evenimente catastrofice. Lupta lor împotriva propriilor cetățeni nu cunoaște odihnă, nici milă, nici înțelepciune, echilibru sau modestie. La sărăcia și resemnarea sătenilor se răspunde cu mascați și interdicții, care duc oamenii la foame și exasperare. Ca și Moș Teacă, strigă la aviară: „Stai că trag!”, izolînd satele de orice legătură cu piețele și magazinele alimentare. Sătenilor li se oferă, în schimb, un pumn de zahăr și ceva bani pentru cazuri de „necesitate”, ca să ostoiască foamea și lacrimile gospodinelor, care și-au crescut păsările cu grija celor ce știu că altfel n-au ce pune în oală.
M-aș bucura dacă măsurile severe întreprinse de autorități ar preîntîmpina o posibilă extindere a ariei de infestare cu virusul H5, a cărui prezență a fost, din păcate, confirmată. Dar tare mi-e teamă că, în plin pericol, autoritățile reacționează cu obișnuita-i lenatoare. Ce să facem? Să ne lăsăm copleșiți, dominați, de o atare situație? Eu cred că, înainte de orice, trebuie să ne păstrăm luciditatea. Fără a eluda pericolul și a-l trata cu superficialitate, să ne amintim că destule au fost cazurile în care ne-am confruntat cu astfel de neplăceri. Și în bătătura mamei au murit rațe și găini fără motiv. Nimeni nu s-a alarmat. S-a constatat că ori li s-a umflat pipota, ori li s-a pătat ficatul din diverse cauze, nicicum de vreo gripă asiatică. Nu s-a repezit să le dea foc de vii, așa tam-nisam, că au zis unii și alții: „feriți-vă,că venim noi să băgăm spaima în voi”. Mai putem oare vorbi de o moderație din partea celor care trebuie să monitorizeze astfel de maladii spre a le limita efectele? Scenariile catastrofice la care am asistat în ultima săptămînă ne-au cam bulversat; deopotrivă pe cei care sînt plasați în miezul evenimentelor, cît și pe cei care asistăm de la distanță. Starea de alertă e pentru toți. Cînd, în sfîrșit, vom scăpa de „aviară”, ce le va mai rezerva românilor „lunga vară fierbinte” la temperaturi ce ne fac să tremurăm de… teamă? fice la care am asistat în ultima săptămînă ne-au cam bulversat; deopotrivă pe cei care sînt plasați în miez

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!