Luneta și ruleta

Daruri de Crăciun

Dan PERȘA

Deși de Crăciun serbăm nașterea Mîntuitorului, un vechi ritual, cel al lui Moș Crăciun care vine cu daruri, s-a păstrat și românii îl sfințesc și
azi cu mare plăcere. Moș Crăciun e un personaj mitologic pre-creștin. Dar, cum darurile aduc bucurie, toată lumea îl iubește. Este, așadar,
vremea cadourilor. Unele mai frumoase ca altele și sper că oamenii nu au uitat că printre darurile ce pot fi oferite se află și cărțile. Poate că
pasiunea pentru lectură nu mai e așa de mare în timpul nostru agitat, dar cartea e un dar nobil. E greu să ne orientăm, însă, spre acea carte
care să merite să fie citită. Editurile scot zeci de mii de titluri anual. Din toate domeniile, de la literatură pînă la tratate științifice, de la cartea
pentru copii la masivele dicționare. Poate că, în cea mai mare măsură, pe cel care oferă daruri l-ar ajuta să știe care au fost cele mai
căutate cărți anul acesta. Și putem vedea asta din nominalizări la premii și din rata vînzărilor. Să le amintim pe cele nominalizate de revista
„România literară” la premiul „Cartea anului”. Acestea sînt: Matei Călinescu – „Eugen Ionescu: teme identitare și existențiale”, Petru
Cimpoeșu – „Christina domestica și Vînătorii de suflete”, Ion Manolescu – „Derapaj”, Florin Țurcanu – „Mircea Eliade. Prizonierul istoriei” și

Eugen Uricaru – „Supunerea”. între cărțile nominalizate la Premiile Uniunii Scriitorilor putem aminti de Florina Iliș – „Cruciada copiilor”, de
romanul subsemnatului- „Război ascuns” și de volumul de poezii al lui Octavian Soviany – „Scrisori din Arcadia”. Există însă multe alte cărți
care deși nu au trecut prin instituția premiilor, au înregistrat vînzări mari, dovedind astfel că sînt oferte de luat în seamă, că oferă acel „ceva
specia”l de care are nevoie cititorul. Cărțile celui ce a fost Alexandru Paleologu – „Bunul simț ca paradox” și „Despre lucrurile cu adevărat
importante -, au intrat în topurile vînzărilor. între „ficționari”, Ioan T. Morar cu „Lindenfield”, Cecilia Ștefănescu cu „Legături bolnăvicioase”
(după care s-a turnat și un film), Norman Manea cu „întoarcerea huliganului” și Cezar Paul Bădescu cu „Luminița, mon amour” au fost pe
placul publicului de carte. Și piesa Alinei Mungiu-Pippidi, „Evangheliștii”, apărută la Cartea Românească, a cunoscut un vîrf al vînzărilor,
trezind interesul cititorilor. Există și multe cărți utilitare ce pot fi trecute într-o listă a cărților bune, dar poate că ele nu sînt cele mai fericite
oferte ca daruri de Crăciun. Probabil cărțile de ficțiune – proza, poezia, dramaturgia – sînt cele mai frumoase daruri. Mai ales că ziua în care se serbează Crăciunul și se fac daruri vine nu doar cu bucurii, ci și cu un dram de melancolie și cu o tihnă clarvăzătoare spre tărîmuri
de dincolo de cele pămîntești. Chiar dacă nu citești o carte în acel moment, ea poate însoți lumina lumînărilor de Crăciun, poate fi răsfoită,
pipăită și, ea, poate fi poarta deschisă de imaginarul fiecărui om spre veșnicie. Pentru o zi putem uita ranchiunile, dușmăniile, agitația,
suferința, grijile cotidiene. Crăciunul e o zi a păcii prin excelență, o zi a împăcării, o zi ce completează în mod fericit ziua nașterii lui Iisus
Christos.întorcîndu-ne de la Biserică, putem găsi acasă bradul verde cu multele lui daruri.olo de cele pămîntești. Chiar dacă nu citești o carte în acel moment, ea poate însoți lu

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!