Mafia TVA

• 14 firme din Bacău au reușit să înșele bugetul statului cu 30 de miliarde de lei, în aproximativ un an • societățile nu numai că nu au achitat către stat taxe și impozite, dar au reușit să încaseze ilegal TVA de la buget • patronii au folosit un sistem de decontare de tip „suveică”, derulat prin Banca Transilvania • cercetările Gărzii Financiare au durat trei luni, timp în care o parte dintre patroni au cesionat acțiunile la o parte dintre firmele pe care le dețineau

Patronii care încearcă să înșele bugetul statului prin neplata taxelor șI impozitelor aferente afacerilor pe care le derulează au intrat în obișnuitul vieții economice românești. Există, însă, și indivizi capabili să ia bani de la stat, printr-o inginerie financiară. Escrocheria implică multă imaginație și uneori răbdare, dar rezultate pot fi uluitoare. Cîțiva indivizi din Bacău au cizelat atît de mult hoția, încît manevrele lor pot fi comparate cu ale unor abili magicieni. Uite TVA-ul, nu e TVA-ul! La bilanț, cifrele au fost impresionante: un tun dat bugetului de stat de 20 de miliarde de lei. O parte din această sumă a fost încasată de la stat. Și, dacă afaceriștii nu ar fi fost avari, poate că paguba ar fi fost și mai mare, pentru că nu ar fi sărit așa ușor în ochi.

14 firme din județul Bacău au pus la cale o ingenioasă modalitate de a lua bani de la stat, profitînd de prevederile legale. Potrivit unui act normativ gîndit să sprijine afacerile mici și mijlocii, firmele care fac investiții pot să solicite returnarea de la stat a taxei pe valoare adăugată (TVA) plătită furnizorului, dacă au achitat integral valoarea bunului cumpărat și au făcut achiziții timp de cel puțin trei luni. Suveica recuperării TVA de la bugetul statului s-a derulat prin firmele: Restaurant Gambrinus, Buteanu Impex SRL, Negoiu SRL, Bemoprod SRL, toate aparținînd lui Ioan Bogdan Butea, Fidcon Ex SRL, Picarmix SRL (administrator, la ambele societăți, Petru Ghiurcă), Sent Mob SRL, Clip Mob SRL, Spirax Company SRL , Formula 1 SA (toate administrate de Aurel Buga) Interexim DCC SRL Bacău (administrator Cristinel Dascălu), Servalco SRL Bacău (administrator Gigel Vîjîianu), Pasdor Serv SRL (administrator Gheorghe Olaru), Danifan Impex Traian (administrator Ștefan Buga, rudă cu Aurel Buga).

Pentru a lua ilegal TVA de la stat, patronii implicați în această dubioasă afacere au folosit două metode, descoperite de comisarii Gărzii Financiare Bacău, care au pus, timp de trei luni, lucrurile cap la cap și au reușit să descîlcească complicatele ițe. Cele 14 firme au lucrat mînă în mînă, într-o complicitate deloc întîmplătoare, mai ales că banii s-au strîns, cu predilecție, în buzunarele lui Buga și Butea. „Timp de mai bine de un an, patronii celor 14 societăți au emis facturi fiscale la prețuri supraevaluate pentru bunuri aflate în patrimoniul uneia dintre firme, către altă firmă, care era tot a lor. Cumpărătorul solicita recuperarea TVA de la stat, în timp ce vînzătorul, care ar fi trebuit să achite TVA, cesiona părțile sociale ale firmei, de obicei unor cetățeni străini, niciodată de găsit”, a explicat Pavel Albu, comisarul șef al Gărzii Financiare din Bacău, una dintre modalitățile puse la punct de afaceriști. Bunurile „rotite” astfel urmau să fie revîndute, după recuperarea TVA, la valori din ce în ce mai mari.

Cea de a doua cale de a lua TVA de la stat a fost vînzarea de la o firmă la alta a unor bunuri inexistente. Furnizorul, cel care vînduse fictiv și urma să plătească TVA, se transforma imediat, tot prin cesionarea acțiunilor, într-o firmă fantomă, în timp ce așa – zisul cumpărător avea grijă imediat ce își achita „marfa” să solicite rambursarea TVA de la bugetul statului. Prin simpla „plimbare” a unor hîrtii dintr-o mînă în alta au fost luate de la bugetul statului zeci de miliarde de lei. Fără a pune la socoteală și gaura produsă prin neplata TVA de către cei care au intrat în această „rostogolire” a banilor. Fenomenul furtului TVA de la stat, calificat de Pavel Albu ca „deosebit de periculos”, a fost sesizat de inspectorii Direcției de Control Financiar Fiscal din Cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Bacău, care au apelat imediat la comisarii Gărzii Financiare. Ei au intrat pe fir în luna decembrie 2001 și au definitivat controlul în februarie 2002.

Banca Transilvania, o incredibilă rapiditate în decontare

Pentru a putea solicita returnarea TVA de la stat, una dintre condițiile impuse de lege este ca factura pentru bunul cumpărat să fie integral achitată. Cu cîteva sute de milioane de lei în buzunar, patronii firmelor au reușit să achite valori de miliarde de lei, pentru a putea înșela apoi statul. „Suveica” a fost folosită și pentru a rezolva această problemă. Dacă o firmă avea de achitat partenerului de escrocherie, să zicem, cinci miliarde de lei, patronul făcea o primă plată, de 2 – 300 de milioane de lei, în contul firmei care a emis factura. În cîteva minute, banii erau luați din contul firmei și trecuți în contul personal al patronului, care, tot prin bancă, îi dădea înapoi prietenului dator. Acesta depunea banii în contul firmei sale și o lua de la capăt. Prin astfel de rostogoliri, în cîteva ore, s-au acoperit cu cîteva sute de milioane de lei facturi de miliarde. Interesant este că toate aceste manevre s-au derulat, în decurs de un an și ceva, doar prin intermediul Băncii Transilvania, sucursala Bacău. Banii au reușit să fie rostogoliți o dată, în doar cîteva minute.

Să vedem și modul în care au acționat cei care și-au făcut o regulă din a lua bani de la stat. În anul 2000, Restaurantul Gambrinus a devenit proprietatea lui Bogdan Butea, care a cumpărat acțiunile pe care FPS și FPP le deținea la această firmă. Imediat ce s-a văzut patron, a vîndut întreg patrimoniul către Spirax Company SRL, aparținînd lui Aurel Buga. Numai că Butea a vîndut cu 1,5 miliarde de lei mijloace fixe evaluate la 261 de milioane de lei, cu șase miliarde de lei obiecte de inventar care costau șapte milioane de lei(!) și, în plus, a adăugat și o inexistentă amenajare de discotecă, care a fost apreciată la 4,4 miliarde de lei. Imediat după întocmirea facturii către Spirax, Butea a cesionat părțile sociale ale firmei către un cetățean arab, pe care nu-l găsește nimeni. Între timp, Spirax a solicitat și a obținut returnarea TVA, în valoare de 1,9 miliarde de lei. Pe de o parte, Butea a înșelat statul prin neplata TVA la buget și transformarea firmei într-una fantomă, iar pe de altă parte, Buga a încasat de la buget 1,9 miliarde de lei.

Pentru ca totul să capete aspect de legalitate, cei doi patroni amici au reușit să acopere integral factura de aproape 12 miliarde de lei, cu ajutorul a doar 300 de milioane de lei, bani care au fost rostogoliți de 38 de ori prin conturile celor două societăți, dar și a celor doi patroni prieteni. Operațiunea a durat cîteva zile. Imediat ce a scăpat de restaurantul Gambrinus și a dat gaura la buget prin neplata TVA, Bulea a înființat o altă firmă: Buteanu Impex SRL. O nouă căpușă pe spinarea statului. De această dată, manevra a fost asemănătoare, dar în sens invers. Toată lumea trebuie să cîștige! Firma Formula 1, aparțînînd lui Aurel Buga, a vîndut cu 90 de milioane de lei un teren societății Fidcon Ex SRL, aparținînd lui Petru Ghinea. Cîteva zile mai tîrziu, Fidcon Ex i-a vîndut același teren lui Buteanu SRL, la prețul de 15 miliarde de lei. Bulea a solicitat returnarea TVA de la stat pentru investiția făcută și a primit 2,5 miliarde de lei. Între timp, Fidcon Ex s-a volatilizat, pentru că patronul ei a cesionat părțile sociale lui Zuhair Ismail. Nimeni nu l-a văzut la ochi pe misteriosul străin care ar avea de achitat către bugetul statului, pentru tranzacția încheiată cu terenul, 8,5 miliarde de lei, reprezentînd TVA, alte taxe și impozite pentru bugetul statului. De data asta, Butea a cîștigat 2,5 miliarde de lei, iar bugetul a fost „ușurat” de alte 8,5 miliarde de lei.

Imediat ce s-a văzut cu TVA-ul returnat, Butea a cesionat părțile sociale, evident, tot unui străin: Ahmed Osman Meghani. Și, liber de orice responsabilitate, s-a grăbit să-și mai înființeze o firmă. Negoiu SRL Bacău. Și-a făcut rost de facturi care au demonstrat că, timp de trei luni a cumpărat diferite bunuri, și a solicitat returnarea TVA de la stat și a primit 252 de milioane de lei. Comisarii aveau să descopere că facturile erau emise de o firmă fantomă, mai precis de Ficonex, după ce acțiunile acesteia din urmă au fost cesionate. Odată ce s-a văzut cu cele 252 de milioane de lei în mînă, Butea a înstrăinat firma egipteanului Mohamed Balabl. În aceeași zi, a luat o procură de la cetățeanul străin și s-a transformat în furnizor de facturi false, dar acoperitoare și aducătoare de venituri de la stat, pentru alte firme din „cartel”.

Nume noi în afacere

Emil Ciobanu, comisar șef de Divizie în cadrul Gărzii Financiare Bacău, a coordonat cercetările minuțioase în acest adevărat păienjeniș. El a descoperit că de facturile emise de Buteanu Impex și Negoiu SRL, firmele lui Bogdan Butea, a beneficiat și Bemoprod SRL, aparținînd aceluiași Bogdan Butea. El a introdus în contabilitatea Bemoprod o factură de 1,9 miliarde de lei, prin care ar fi cumpărat de la Negoiu un apartament și alte facturi de la Buteanu Impex. Evident, a solicitat returnarea TVA de la stat și a încasat 962 de milioane de lei.

Cristinel Dascălu, patronul Interexim SRL Bacău, este un alt beneficiar al banilor de la stat. El a susținut că a cumpărat de la Negoiu SRL utilaje alimentare însumînd 4,5 miliarde de lei și a cerut să i se restituie TVA-ul pentru investiția făcută. Luat la întrebări de comisarii Gărzii Financiare unde sînt utilajele, el a spus că acestea s-ar afla undeva la Dorohoi. Comisarii au mers pe firul afacerii și au constatat că utilajele nu există decît pe hîrtie. O tranzacție imaginară care a avut unic scop încasarea TVA de la stat, o nouă fraudă fiscală. Pentru acest bun inexistent, Interexim a primit de la stat 982 de milioane de lei. Bani acoperiți de factura emisă de Negoiu și care, în realitate, era o factură aparținînd firmei Clip Mob SRL, a mai vechiului nostru amic Aurel Buga.

De altfel, comisarii au constatat că toate documentele de contabilitate ale firmelor lui Buga și Butea erau ținute de aceeași persoană. Așa se face că, la un anumit moment dat, s-au încurcat facturierele și chitanțierele și au ajuns ca hîrtiile cu regim special să circule necontrolat. Tot prin cumpărarea doar pe hîrtie a unor stații de emisie – recepție a încercat și Pasdor Serv SRL să înșface de la stat aproape un miliard de lei, sub formă de TVA rambursat. Frauda a fost oprită de comisarii Gărzii Financiare. În schimb, Gigel Vîjîianu, un fost salariat al lui Buga și patron la Servalco SRL, a pus mîna pe 692 de milioane de lei, sub formă de TVA rambursat, după ce a folosit facturi emise de Clip Mob, Serv Mob, Formula 1, Buteanu Impex și Negoiu.

Afacerile au fost atît de încîlcite, încît doar cei care și-au băgat în buzunare 20 de miliarde de lei mai știu ce au făcut pe acolo. Tranzacțiile între cele 14 firme aveau un singur scop: tunul dat bugetului de stat, încasarea TVA fără nici un suport real. Negoiu a fost principalul furnizor de facturi fictive în acest lanț al afacerilor oneroase. Pe actele emise au figurat utilaje, de la mașini de tipărit la Audi sau Mercedes, a figurat mobilier, marmură, tablă de titan, geam termopan, tîmplărie de aluminiu și cîte și mai cîte. Obiectele nu au putut fi niciodată identificate, pentru simplul motiv că nu existau în realitate. Pe de o parte, beneficiarul mărfii a încasat ilegal TVA, în timp ce furnizorul , transformat peste noapte în firmă fantomă, nu a plătit nimic la stat.

Culmea tupeului avea să fie, însă, alta: pe parcursul celor trei luni cît cazul a fost cercetat la Garda Financiară, Bogdan Butea de la Bermoprod și Gheorghe Olaru de la Pasdor Serv au cesionat acțiunile de la firmele pe care le dețineau. Maeștrii acestei inginerii financiare pregăteau să treacă tot ce le-a mai rămas din încrengătura de firme pe o nouă societate, Lynk’s SRL, administrată de Oana Elena Candet, prietena lui Butea.

Comisarii cercetează un caz similar, de firme al căror principal obiect de activitate este rambursarea TVA și care activează la Onești. „Din cauza acestor indivizi, ar putea avea de suferit și oamenii de afaceri serioși, care vor fi tratați cu neîncredere”, spune Pavel Albu. Garda Financiară a sesizat organele de cercetare penală despre frauda de peste 20 de miliarde de lei produsă la bugetul statului de cele 14 firme. (Nicoleta BICHESCU)