Maria Marinescu, singurul farmacist din județ cu doctorat

Este singura femeie din județ cu doctoratul luat în farmacie. Pînă a ajunge doctor în știința preparării medicamentelor, farmacista Maria Marinescu a făcut nu mai puțin de șapte ani de specializare, din care o parte tocmai la Paris. Cum a ajuns să studieze în Franța și să lucreze într-o farmacie de aici este o poveste extrem de interesantă. „în 1992, am găsit un anunț într-un ziar central cu un concurs pentru specializare în Franța. Am dat testul de limbă franceză, l-am luat și mi-am depus și eu cererea la Ministerul Sănătății pentru a participa la concurs. Cu două zile înainte, însă, de desfășurare de la minister m-a anunța că s-a amînat. Am simțit că este ceva în neregulă. Pînă la urmă am aflat că, de fapt, eu nu mai am loc deoarece pleacă nevestele celor din minister. Aveam atunci o cunoștință, un violonist, în Spania. I-am trimis lui cererea mea de participare și l-am rugat să mi-o depună direct la Ministerul Sănătății din Franța. La scurt timp după aceea, m-a sunat de la ministerul francez să mă prezint la concurs. Evident, primul a fost anulat. Cel de-al doilea a fost dat în fața unei comisii franceze. Din 16 concurenți din România, am fost admiși doi. Nici una din nevestele celor de la ministerul nostru nu a reușit”, își aduce aminte, amuzată. în Franța a urmat cursurile de specializare la Facultatea de farmacie de la Chatauroux după care o lungă perioadă a profesat și studiat sub îndrumarea unui farmacist doctor în științe farmaceutice, dintr-o familie cu state universitare din tată în fiu.
La început a fost privită cu neîncredere de profesor și soția lui, la fel farmacistă doctor. Nu credeau că o româncă ar putea fi un farmacist profesionist, cu o pregătire comparabilă cu a lor. Dar am reușit să le schimbe convingerea. „Chiar din primul moment am fost supusă la un test care mi-a marcat viața. Pe tot parcursul testului, farmaciștii care eram acolo am fost ținuți în picioare. Eu am vrut să fiu elegantă, așa că m-am dus încălțată cu pantofi cu toc cui. După o oră, nu mai puteam. Mă sprijineam de perete ca să nu cad. Și, dintr-odată, un profesor se îndreaptă spre mine și îmi plimbă pe la nas o creangă de tei înflorit. Apoi mă întreabă dacă știu de unde vine parfumul florilor. Fără să stau deloc pe gînduri, i-am răspuns că este vorba de farnesol. M-a pus apoi ca dintr-o bibliotecă imensă să-i arăt cartea în care scrie despre această substanță. Am găsit-o foarte repede. Imediat mi-au oferit un scaun ca să stau jos, în schimb, pe toți ceilalți i-au ținut pînă la capăt în picioare”, povestește farmacista Maria Marinescu.
Cu timpul, a reușit să intre în Societatea Mediteraniano-latină a Farmaciștilor, din care, pînă atunci, făceau parte numai Franța, Italia și Spania. A prezentat în cadrul acesteia și o lucrare pentru care a obținut premiul II. în Franța a început să facă și muncă de cercetare. „Profesorul farmacist la care am lucrat era și consilier municipal pe probleme de mediu. El coordona și activitatea unei grădini botanice. Mi-am petrecut mult timp acolo și am studiat flora”, mai spune farmacista Marinescu.
Dar în Orașul Luminilor nu s-a ocupat numai de învățat. A exersat și în arta culinară. „Am stat la familia de farmaciști profesori, care nu mi-au luat nici un ban pe cazare și masă. Ca să mă revanșez, cînd aveam timp pregăteam eu de mîncare. Le-am făcut sarmale și au fost extrem de încîntați. Le-au plăcut atît de mult, încît și-au plantat în grădină doi butuci de vie pentru a avea frunze de sarmale. De cînd am revenit în țară, în fiecare an merg la ei și le pregătesc, neapărat, sarmale”, a povestit, cu încîntare, farmacista doctor. (Elena ȚINTARU)ățat. A exersat și în arta culinară. „Am stat la familia de farmaciști profesori, care nu mi-au luat nici un ban pe cazare și

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!