Dacă vei respecta întocmai tot ce te învață maestrul tău, nu faci altceva decât să te repeți întreaga viață, fără să fi creat ceva nou. Acesta-i un adevăr valabil în orice domeniu, dar mai ales în artă. Evoluția și progresul te obligă să inventezi, să creezi altceva decât până acum. Să respecți legitățile meseriei tale, dar să-i aduci îmbunătățiri, care să devină, apoi, reguli. În muzică tocmai îndrăznelile ce speriau pe maeștrii compozitorilor când produceau partituri ce nu acceptau autorități tehnice au asigurat crearea unor opere de geniu.
Cu acest gând, compozitorul Liviu Dănceanu a pus ediția 2013 a „Zilelor Muzicii Contemporane” sub semnul „Reguli și excepții”. Unele excepții întăresc regula, altele o infirmă, altele o lărgesc, iar unele excepții devin regulă. Astfel, se evită dogmatismul, canoanele fixe. Muzicile clasice, romantice, ca și cele seriale, impresioniste, expresioniste, moderne sau postmoderne au făcut din excepție un adevărat desant, clătinând din temelii rigiditățile legităților dogmatice. S-a ajuns, astfel, la tonalitățile tonale, modale, seriale etc., toate foarte departe de monodia liturgică inițială, ale cărei norme odată încălcate au scandalizat lumea în bună măsură, dar au îngăduit muzicii să evolueze continuu până în zilele noastre.
Primul concert din festival care confirmă excepția a fost susținut de artiștii Filarmonicii „Mihail Jora”. Un „Duo Capriccio” (în componența pianistelor Mihaela Spiridon și Ozana Kalmuski-Zarea) a relevat cu subtilitate filonul qvasi-folcloric al celor „Șase dansuri populare românești din Transilvania” ale lui Constantin Silvestri, ca și suita de „Cântece și dansuri” a lui Sigismund Toduță, lucrări de un farmec deosebit. Scrise cu inegalabilă imaginație, cu accent pe diversitatea ritmică, acestea au apărut proaspete și vioaie, iar temele populare au fost folosite de către pianiste cu o ingeniozitate ce evită orice denaturare a caracterului lor.
Apoi, „Trio Ateneu” (Alexandra Dumitriu-vioară, Mihai Epuran-violă și Simona Droangă-violoncel) a potențat poezia ideilor tematice ale „Trioului de coarde” de Zeno Vancea, subliniind cu sensibilitate lumina curată ce planează peste această partitură și vibrația ei ușor dramatică.
În încheierea primului concert al „Zilelor…”, „Cvartetul Consonanțe” (Ștefan Epuran-vioară, Alexandru Timilie-vioară, Iulian Balog-violă și Alexandra Elefterescu-violoncel) a prezentat „Cvartetul de coarde” de Th. Rogalski în delicate pastelări coloristice și cu un excelent simț de atmosferizare. E o lume plină de lirism și poezie, dar care trădează ușor ironia, pitorescul șarjei și efectele de umor din compozițiile „Înmormântare la Pătrunjelu” și „Paparude”. Legat binișor de impresionism „Cvartetul în Fa major” al lui Rogalski constituie o lucrare de deosebit aport muzical, restituit într-o remarcabilă realizare, încărcată de mărturisiri sonore și emoție artistică.
Vasile PRUTEANU
Lasă un răspuns