Pericolul războiului, pentru prima dată real
• la întreprinderile care folosesc substanțe chimice și la barajul de la Valea Uzului a fost suplimentată paza • fronturile de captare a apei și stațiile de clorinare sînt păzite în permanență cu armament și muniție de război • autoritățile județului pun la cale un plan de acțiune în caz de necesitate • în momentul unei alarme, doar unul din zece băcăuani și-ar găsi imediat adăpost într-un spațiu special amenajat
Perspectiva tot mai apăsătoare a unui război în Irak, dar mai ales faptul că România s-a declarat ferm un aliat al americanilor în acest conflict, au determinat luarea unor măsuri suplimentare de securitate la cîteva obiective din județ considerate de importanță strategică. Potrivit colonelului Valentin Luca, comandantul Inspectoratului Județean de Protecție Civilă Bacău, astfel de măsuri s-au luat în special la agenții economici care în procesul de producție folosesc substanțe chimice – printre care Sofert Bacău, societăți de pe platforma industrială a Oneștiului sau stațiile de clorinare a apei – dar și la obiective precum barajul de la Valea Uzului, unde încă înainte de finele anului trecut a fost montată o instalație nouă de alarmare. La toate obiectivele amintite a fost sporit numărul agenților înarmați, iar paza, care este asigurată de firme private sau dispozitive proprii, are regim permanent. Directorul Regiei de Gospodărie a Apei Bacău, Adrian Craiovan, ne-a declarat că în ce privește fronturile de captare a apei și stațiile de clorinare, amplasate la Mărgineni, Gherăiești și Stejaru, pe aducțiunea de la Valea Uzului, acestea sînt asigurate zi și noapte cu pază înarmată și dotată cu muniție de război. „Măsurile de pază au, în cazul nostru, caracter permanent. În acest fel poate fi împiedicată orice tentativă de a deversa în apa ce urmează să ajungă la consumatori a unor substanțe periculoase”, a declarat directorul Craiovan.
Pe de altă parte, colonelul Ștefan Antohe, șeful de stat major al Comandamentului Județean de Jandarmi Bacău, ne-a declarat că efectivele de jandarmi nu au primit dispoziții suplimentare de asigurare a pazei la obiectivele din dispozitiv, între care, spre exemplu, se află și Uzinele Aerostar. Nici la Aeroportul Bacău nu s-au primit dispoziții de întărire a pazei, după cum ne-a declarat directorul general Cristian Stanciu.
Potrivit unor surse din cadrul Prefecturii, luni seara, după ședința Consiliului Superior de Apărare a Țării, a avut loc o discuție între prefectul Cătălin Radu Mardare, comandantul Comandamentului de Jandarmi Bacău, colonelul Nicolae Rugină, și șeful Inspectoratului de Poliție al Județului Bacău, comisarul șef Vasile Vrabie, care a urmărit punerea la punct a unui plan de acțiune în eventualitatea unei situații de criză. Fiecare instituție în parte va elabora un plan propriu, urmînd ca zilele acestea să aibă loc o întîlnire în cadrul căreia să fie stabilite liniile de acțiune comună.
Doar unu din zece băcăuani se poate adăposti în caz de urgență
În ce privește posibilitatea de adăpostire a populației județului în caz de necesitate, Inspectoratul Județean de Protecție Civilă are întocmit un plan care prevede activarea sau realizarea unor adăposturi pentru băcăuani. De menționat că, în momentul în care s-ar decreta starea de necesitate, iar pericolul unui atac aerian, chimic sau de altă natură ar fi iminent, numai un băcăuan din zece ar găsi loc imediat într-unul dintre adăposturile amenajate. În tot județul Bacău există în prezent 181 de adăposturi, cu o capacitate de 20.228 de persoane, iar alte 93 se află în curs de executare, în care ar mai încăpea încă 12.725 de oameni. După cum ne-a declarat colonelul Valentin Luca, șeful Inspectoratului Județean de Apărare Civilă Bacău, în județ au mai fost luate în evidență 2.834 de subsoluri care ar putea servi drept adăpost pentru 171.913 persoane. Gradul de adăpostire a populației ar putea crește însă pînă la 93%, dat fiind că planul mai prevede contruirea unor adăposturi provizorii, din beton sau lemn.
În municipiului Bacău există 82 de adăposturi amenajate, dintre care, însă, numai 26 pot oferi toate condițiile necesare unei supraviețuiri. În rest, lipsesc filtrele de ventilație, unele spații sînt inundate, nu sînt igienizate, iar la altele au fost degradate instalațiile electrice sau alte echipamente, după cum ne-a declarat maiorul Petrea Elisei, șeful Inspectoratului de Protecție Civilă Municipal Bacău. De menționat că toate aceste adăposturi au fost trecute în domeniul administrat de autoritățile locale, printr-o Hotărîre de Guvern, astfel că banii pentru eventuale reparații trebuie să vină de la Consiliul Local. Pe parcursul anului trecut, în muncipiul Bacău au fost renovate din temelii două adăposturi civile, situate la blocurile Mărășești 80 și Mărășești 159. Majoritatea spațiilor destinate adăposturilor au fost mai apoi trecute în grija asociațiilor de locatari, prin procese verbale de predare-primire în care este stipulat tot inventarul. Chiar dacă multe adăposturi servesc acum drept beciuri pentru murături, locatarii sînt obligați prin lege ca, în momentul decretării stării de necesitate, să elibereze spațiile respective și să le pună la dispoziția populației.
Tot în muncipiul Bacău au mai fost identificate 1.043 de subsoluri care pot folosi ca adăposturi pentru alte 125.754 de persoane, precum și două pasaje subterane ce ar putea primi aceeași destinație, unul la Letea, și unul la Gară. De asemenea, tot la Bacău există resursele necesare pentru construirea unor adăposturi din beton și lemn, ce ar putea adăposti alte 21.000 de persoane. Toate acestea ridică gradul de adăpostire a populației Bacăului la un procent de 97%.
Punctul de comandă al județului rezistă la orice bombă atomică
În cazul unui eventual război, autoritățile județului și municipiului Bacău au la dispoziție cîteva adăposturi, principale sau de rezervă, din care conduc activitățile de la suprafață la adăpost de orice pericole din exterior. Adăpostul se află la 15 metri sub pămînt și este acoperit de două straturi suprapuse de beton de cîte trei metri grosime, între care se află un alt strat de pietriș, ceea ce face ca adăpostul să reziste oricărui atac, chiar și nuclear. Sistemele de ventilație permit ca în adăpost să existe aer cît se poate de curat chiar și atunci cînd în exterior există radiații sau cînd atmosfera este
infestată chimic. Punctul de comandă este compartimentat și mai
cuprinde camera de lucru a comisiilor de specialitate, centrul de
alarmare a județului, centrul de transmisiuni, o sursă de apă, grup
electrogen propriu, grup sanitar, o centrală telefonică de unde se
poate lua legătura cu toate comunele și orașele, etc. Toate ușile
sînt blindate, iar la intrare există senzori de detectare a substanțelor
periculoase și o cameră cu dușuri, pe unde persoanele care vin din
exterior și care au fost supuse atacului cu astfel de substanțe trec
obligatoriu pentru a fi decontaminate. Punctul de comandă oferă și
condiții de cazare, dar nu are o bucătărie proprie. În schimb, dacă
hrana este asigurată din afară, în punctul de comandă se poate
lucra și locui teoretic o perioadă nedeterminată. Punctul de
comandă al județului Bacău a fost construit în 1956, iar prin modul
în care a fost întreținut și prin utilitățile pe care le oferă este la ora
actuală unul dintre cele mai bune din țară. (Ovidiu PAULIUC)
Lasă un răspuns