Microbiști de portofel

Administrator

Ovidiu PAULIUC

Ieșit din chingile puterii locale, fostul primar Dumitru Sechelariu le spune pe nume, acum, multor treburi care păreau lăsate, pe vremuri, în bătaia speculațiilor. Bunăoară, multe se leagă de viitoarea fostă echipă de divizie A, FCM Bacău, unde Sechelariu ține strîns în mînă frîiele afacerii bazată pe Legea Fundațiilor. Lege care sprinjină o asociație non-profit, și al cărei singur rost ar fi ca, prin vînzarea jucătorilor, să acopere datoriile clubului. în rest, nici un leu nu scapă nicăieri, că doar leii nu sînt făcuți ca să aibă față de profit. Specific românesc, non-profitul afacerii este un paradox pe care suporterii nici nu îl mai pun la îndoială. Bagi bani grămadă, dar nu primești înapoi decît atît cît bagi, iar surplusul îl verși cu voioșie în tolba statului, în contul dărilor curente sau al datoriilor. Iată, așadar, o treabă pentru care merită să dai totul din tine, să îi faci pe suporteri fericiți.

Că lucrurile cu non-profitul stau altfel o știe cam tot microbistul, chiar dacă, de fapt, chibițul nu știe nimic concret. De la cumpărarea, eventual maturizarea unui jucător, și pînă la vinderea lui se face o investiție care trebuie recuperată. Riscurile care decurg din nerealizările potențialei mine de bani sînt acoperite din succesele nesperate ale altor jucători, care altădată nu demonstrau pe teren că și-ar dori să îl îmbogățească pe patron. De cîte ori nu am auzit discursul cu „fotbalul care mi-a adus numai pierderi”? Că „l-am făcut din pasiune, și nu pentru îmbogățire”. Ar fi timpul pentru un pas înainte măcar în privința discursului, că prea se bat suporterii cu jandarmii, în așteptarea unor rezultate șnur.

Sechelariu recunoaște acum că s-a cam aventurat uneori în fotbal, că a adus antrenori cu nume mari și jucători așișderea în speranța că ridică mingea pînă la nivelul nocturnei. N-a fost să fie, așa cum nu s-a întîmplat nici la Timișoara, unde un munte de bani nu a reușit să pună pe picioare o echipă de la care erau atîtea așteptări. Bacăul va defila măcar doi ani prin „B”, acolo unde se chinuie să ajungă de vreo patru ani. Trist a fost că, la ultimul meci acasă din Divizia A, vasluienii prezenți pe stadionul din Bacău au părut mai mulți decît gazdele. Lumea nu mai vine la stadionul din Bacău așa cum, de exemplu, se întîmpla în 2001, la inaugurarea nocturnei, și la meciurile din vremea aceea, cînd pe bancă erau antrenori precum Răzvan Lucescu, Ilie Dumitrescu, Țiți Dumitriu, Ionuț Lupescu sau Mircea Rednic. Fițele unor jucători ciocoi, pretențiile prea rapide și scumpe ale patronului, neevaluarea posibilităilor reale ale clubului, lupta de orgolii cu actuala administrație a orașului, toate acestea au dus echipa în „B”. Nu-i nimic, doi ani ani de-acum încolo ne mai liniștim patriotismul local din punct de vedere fotbalistic, poate ne mai îndreptăm atenția și spre alte sporturi, și poate cumpărăm și ceva acțiuni la noua societate care va susține FCM, în speranța că vom avea și noi, în sfîrșit, ceva de cîștigat. !h Ö—

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.