Mihaela Truță începe întotdeauna meciurile cu o rugăciune

Pentru cine nu o știe, Mihaela Truță este căpitanul echipei campioane a României la volei, Știința Bacău, precum și componentă a lotului național. Pe lîngă titlul național și Cupa României, cucerite în sezonul precedent cu Știința, Miki, cum îi spun colegele și apropiații, mai are în palmares medalia de argint obținută cu CSU Galați, o finală de Cupa României, cu aceeași echipă, și participări în cupele europene cu echipele din Bacău, Galați și Craiova.
Pe 8 noiembrie, ea a primit zeci de felicitări de la colegele sale de echipă, de la cunoscuți și de la familie, atît direct cît și prin intermediul mesajelor telefonice, cu ocazia Soborului Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Femeie credincioasă, Mihaela n-avea cum să nu meargă la pentru a se ruga la Biserică (n.r., Sfînta Treime), situată în imediata apropiere a căminului studențesc în care locuiește. „înainte de fiecare meci, îmi fac rugăciunea și cer ajutor de Sus. De la vestiar ies cu Tatăl nostru pe buze. Merg la Biserică, măcar o dată pe săptămînă, și port tot timpul cu mine o icoană”, a mărturisit Mihaela, dar nu fără destulă reținere.

Caii și cîinii înving mereu pisica neagră

Superstițiile nu lipsesc din viața multora. Nici căpitanul echipei băcăuane, absolventă a Facultății de Chimie din Craiova, nu face excepție. Cea cu pisica neagră, care taie calea, este cea principală a Mihaelei. Este contracarată însă, pe lîngă rugăciuni, și cu atașamentul voleibalistei față de alte două patrupede. „Pe Beky (n.r., o cățelușă cocker, neagră) o am de șapte ani. Dar, deși mă aude, spun de față cu ea că îmi plac mai mult caii, chit că nu știu să călăresc. Am încercat o singură dată, la mare, să țin frîul. Parcă mai mult îmi place să privesc caii și să-i admir, dar poate îmi voi găsi timp și pentru a-i călări”, mai spune cea care în timpul liber se adîncește în lectură sau ascultă muzică.
„Cea mai bună prietenă este sora mea, Lili, mai mare cu patru ani. Cel mai bun prieten al meu este Dan, soțul meu, pe care l-am cunoscut în Craiova, în timpul studiilor universitare. Ne vedem destul de rar. Cîteodată se întîmplă ca el să stea cu mine și o lună. Din punctul ăsta de vedere, nu sînt chiar fericită. Dar, știu că mă iubește”, a spus sportiva. (Marius AMBROZIE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!