De peste două mii de ani, sărbătorile pascale ne îndeamnă la credință și speranță, la dragoste și iubire față de aproapele nostru, la pace și armonie socială, toate reunite sub rostirile magice ale iertătorului nostru dumnezeesc: Eu sunt Lumina, Adevărul și Viața. Creștin prin naștere și vocație, poporul nostru își poartă crucea cu smerenie și trăiește sub semnul ei divin. Tăria și nădejdea ne vin de la Mărturisitorul din veac spre împlinirea îndemnurilor Sale: iubiți-vă ca frații!
La miezul nopții acesteea vom rosti, din nou, tulburătorul adevăr ce stă la temelia credinței veșnice: Hristos a înviat!/ Cu moartea pre moarte călcînd…/ Adevărat a înviat! Iar clopotele de pretutindenea vor da vestea cea mare răspîndind minunea și speranța unui început continuu. Al fericirii supreme în Hristos.
Cu astfel de sentimente în gînd și-n inimă să ne facem părtași la bucuria unică a împlinirii vieții prin sacrificiul morții. Fiindcă speranța e cea care ne dăruiește certitudinea fiecărei zile și miracolul devenirii. în această lume a noastră dominată de zavera puterii și-a bogățiilor pe cît de nemăsurate, pe-atît de nedrepte și amăgitoare, n-avem alta a face decît să credem în izbînda rațiunii. Să lăsăm deoparte orgoliile deșarte și iubirea nesăbuită de arginți, care întunecă mințile și să ne întoarcem cu fața spre valorile eterne ale cumpătării, ne îndeamnă învățăturile patristice care-au fost inspirate de învățăturile și faptele Mîntuitorului Cel răstignit pe cruce și înviat pentru toți fiii acestui pămînt, ce-au fost și care vor urma. Este singura șansă spre o viață adevărată, din care să dispară ura și invidia, hoția și răutatea, lăcomia și minciuna, violența și înșelătoria. Gînduri bune și fapte pe măsură celor aleși să ne conducă, nu vrajbă și putere discreționară. Respectul și blîndețea față de cel de lîngă tine, de lîngă noi să devină în ordinea firească a lucrurilor. Alături de cuvîntul care alină și zidește virtuți creștinești. Să nu ne lăsăm dominați de ranchiună și putere – care este trecătoare și nocivă, binele să fie întîi pentru celălalt, și-apoi pentru sine.
Sfintele sărbători de Paști din acest an care a început promițător pentru români să însemneze o reîmpăcare cu noi înșine, de la cel mai mic pînă la cel mai vîrstnic, de la demnitar și pînă la cel mai simplu muritor, pentru că în fața Lui suntem unul și același.
După postul prelungit aducător de virtuți creștinești celor ce s-au învrednicit pentru aceasta, sărbătoarea învierii să o primim ca pe o binecuvîntare, cu belșug de dragoste în suflete și cu mesele încărcate cu bunătățile tradiționale deopotrivă pentru bogat și sărac. Bucuria învierii Domnului să se sălășuiască în sufletele și în viețile noastre, iar Cristos Biruitorul morții să ne împărtășească negrăitele daruri ale iubirii Sale de oameni.
Hristos a înviat!
Adevărat a-nviat!jbă și putere discreționară. Respectul
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.