Moș Simion Alboiaie, gazda mai marilor Uniunii Europene

Primul ministru Călin Popescu Tăriceanu însoțit de ambasadorii Angliei, Franței, Germaniei și de Onno Simons, șeful Delegației Europene la București au vizitat Valea Muntelui. în parte, pentru ca înaltele oficialități europene să vadă cu ochii lor despre ce este vorba și, pe de altă parte, pentru ca premierul să se convingă dacă lucrurile merg înspre normalizare. Oamenii i-au asaltat fără să țină cont de protocol și l-au întrebat pe primul ministru dacă are de gînd să rezolve în vreun fel problema drumurilor. Ei s-au mai plîns și de faptul că nu au furaje pentru animale și i-au cerut primului ministru materiale de construcții pentru refacerea locuințelor. Oficialii europeni au rămas uimiți de dezastrul provocat de inundații și au fotografiat aproape totul în cale. Ei au intrat peste tot prin casele oamenilor, acolo unde au fost invitați, și au stat de vorbă și cu militarii care cărau lutul moale pe tărgi sau roabe și cu sătenii năpădiți de necazuri. Din cînd în cînd, Călin Popescu Tăriceanu mai traducea cîte un cuvînt neaoș românesc pentru ambasadorii care nu înțelegeau. Primul care și-a făcut curaj să intre într-o casă în care nămolul trecea de un metru jumătate a fost Quinton Quyale, ambasadorul Marii Britanii. Sătenii, fără să știe cu cine stau de vorbă, turuiau întruna despre necazurile care i-au copleșit și despre neputința lor de a-și scoate acareturile la lumină. Cînd se dumireau că bărbații aceia slăbuți și cu ochelari nu prea vorbesc românește se îndreptau către ziariști sau dădeau glonț la Tăriceanu, pe care îl mai știau fie din vizitele anterioare, fie de la televizor.

Prioritate: infrastructura și casele distruse

Primul ministru a recunoscut că dintre toate județele afectate de inundații, Bacăul este cel mai grav lovit la capitotul infrastrucutură. „Acesta este și motivul pentru care au fost alocate către județul
Bacău cele mai mari sume pentru refacerea drumurilor și a căilor de comunicații. Dar vom și înăspri reglemetările privind acordarea autorizațiilor de construcții, pentru că peste tot pe unde am fost se poate observa un aspect care este cvasigeneral și l-au remarcat și ambasadorii celor mai importante țări din Uniunea Europeană: casele sînt construite în albia minoră a rîurilor, lucru care le expune la cel mai mare risc posibil de inundații. Nu e normal așa ceva, primăriile trebuie să aibă foarte mare grijă în eliberarea autorizațiilor de contrucție. Iar cei care stau în aceste zone trebuie să accepte că ori se mută, ori vor fi expuși în continuare acestui risc permanent”, a spus Tăriceanu.
Peste măsură de impresionați de cele văzute, cei patru înalți demnitari europeni și-au declarat sprijinul pentru refacerea României după dezastru. „Uniunea Europeană oferă asistență și de urgență, și de reconstrucție. Trebuie să evităm însă astfel de situații în viitor prin planificarea și organizarea cursurilor de apă. Dacă nu, se va întîmpla același lucru și anul viitor. Am mai văzut asemenea efecte în Asia, am fost în Indonezia, după Tsunami, dar trebuie să remarc că România este o țară europeană totuși, și nu-i normal să se întîmple asemenea lucruri”, a declarat ambasadorul Marii Britanii pentru Ziarul de Bacău.

Coacăze, afine și miere pentru înalții oaspeți

Primul ministru nu a uitat sfătoșenia și ospitalitatea gazdei sale de săptămîna trecută, moș Simion Alboaie, cel care l-a primit să doarmă în casa lui. Tăriceanu n-a venit cu mîna goală, ci i-a adus acestuia o plachetă și un medalion cu sediul Guvernului. Moș Simion, care știa că îi vin oaspeți înalți, scoese deja în curte masă mare, cu pahare de apă rece de izvor, gata pregătite, coacăze, afine și mere de creangă, frumos aranjate de femeile iuți ca un prîsnel. „Adriană, adă repede mierea de albine, nu sta și te uita”, a îndemnat moșul una dintre femeile care stăteau ciotcă într-o magazie. Imediat, pe mese au apărut farfuriaorele cu miere, iar oaspeții se uitau puțin nedumeriți, neștiind cam ce-ar trebui să facă. Fără ifose, Tăriceanu a înfipt lingurița în deliciosul produs și l-a întins pe o felie prospătă de pîine. Abia atunci s-au dumirit și ambasadorii cam care-i rostul mîncărurilor de pe masă și i-au urmat exemplul primului ministru. Ba, chiar s-au arătat încîntați de ineditul fel de mîncare și au renunțat la merele de creangă înmuiate în miere. Moș Simion, mîndru nevoie mare de cinstea pe care i-au făcut-o oficialii europeni, le-a spus acestora că dacă nu se reface infrastructura și nu se regularizează cursurile de apă, totul este în zadar. „Omul nu lucrează ca albina pentru stup. El lucrează individual. Acuma n-ar fi nimic dacă ar lucra rațional, dar și asta îi lipsește, și uite unde ajungem”, a filosofat moșul, în aprobarea ambasadorilor care au gustat inițial cu destulă rezervă afinele și coacăzele puse dinainte. Odată ce le-au dat de gust, nu s-au sfiit însă să se lingă pe degete. La plecare, moș Simion nu a uitat să le spună că ei, ca reprezentanți ai unor țări puternice, trebuie să ajute România să-și refacă drumurile și cursurile de apă. (Mirela ROMANEȚ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!