• seriștii s-au călcat pe picioare cu inspectorii de la Fisc și de la Garda Financiară
Demagogia Guvernului PSD a născut la mijlocul anului trecut conceptul de economat, pe care încearcă și acum cu încrîncenare să-l pună în practică. Pentru că doar cîțiva comercianți (în general din familia Puterii) au intrat în acest joc și au înființat raioane cu mărfuri de bază la preț redus pentru pensionari, prim-ministrul Adrian Năstase a găsit de cuviință ca din toamna anului trecut să readucă în atenție acest subiect în discuție. Aproape că nu a fost nici o teleconferință la cere premierul să nu le ceară administrațiilor locale să înființeze magazine tip economat. După ce a văzut că nu a obținut succesul scontat, șeful Executivului și al PSD a început să-și reverse năduful asupra sistemulului cooperatist, care ar avea prea multe spații ce ar putea să găzduiască economate. Năstase a spus în repetate rînduri că aceste cooperative sînt „stat în stat”, că liderii acestora ar fi un soi de „baroni” care trăiesc numai din chiriile „exorbitante” pe care le-ar încasa. Prim-ministrul le-a cerut autorităților locale și organelor de control ale statului să verifice activitatea din acest domeniu. În fapt, deși nu explicit, Năstase a ordonat presiuni asupra sistemului cooperatist. Bineînțeles – deși anormal – „organele” s-au și pus pe treabă, după principiul „unde-i ordin…cu plăcere!”
Frizerii și cizmarii, pericole pentru siguranța națională?
Iarna trecută, după o teleconferință în care prim-ministrul a „filozofat” îndelung pe tema pericolului reprezentat de cooperație, Elena Tindeche, președintele Asociației Teritoriale a Cooperativelor Meșteșugărești (ATCOM) Bacău, s-a trezit la poartă cu „organele”. S-au perindat pentru verificări și răsverificări inspectori de la Fisc, Garda Financiară și… de la Serviciul Român de Informații (SRI). Dacă, în general, oamenii de afaceri sînt obișnuiți cu vizitele periodice ale primilor, nu același lucru se întîmplă în cazul sereiștilor. Ei au venit la Tindeche doar „să se informeze”, dar e ciudat că la o comandă efectiv politică (economatele fac parte din promisiunile electorale ale PSD), antispionii noștri au răspuns cu un rapid „să traiți!”. Ca și cum frizerii, cizmarii, croitorii și reprezentanții altor bresle manipulează zi de zi secrete de stat pe care SRI-ul le păzește să nu fie furate.
Guvernul se vrea mai stăpîn peste bunurile altora decît comuniștii
Ministerul Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Cooperației (MIMMC) a percutat și el, e adevărat nu atît de repede, punînd la dospit o ordonanță de urgență pentru „sprijinirea” sistemului cooperatist, în fapt un act normativ menit a îndeplini indicațiile șefului Guvernului. Ba chiar, deși secrete, au fost întocmite două astfel de proiecte, care au în comun, printre altele, prevederea că „organele locale (primării, prefecturi etc) trebuie să formeze un consiliu național care să coordoneze activitatea privind controlul patrimoniului cooperativelor, în special în privința vînzărilor de spații”. Elena Tindeche speră că varianta finală a actului normativ nu va conține această prevedere, deoarece „patrimoniul cooperației este pur privat și este deținut de membrii cooperatori”. Președintele ATCOM precizează că sistemul cooperatist datează de 100 de ani și a fost înființat cu bunurile private ale breslelor meșteșugărești. Din profitul obținut s-au făcut în decursul anilor investiții care au mărit averea cooperatorilor. Tindeche compară intențiile guvernamentale cu naționalizarea din anii 1948-1950, cînd comuniștii au confiscat unele bunuri, dar numai o parte din total, pe cînd intențiile actuale depășesc cu mult acțiunile comuniste de după război.
Definiția cooperației a fost dată la Congresul Alianței Cooperatiste Internaționale din 1995: „O cooperativă este o asociație autonomă de persoane reunite în mod voluntar, în scopul satisfacerii nevoilor și aspirațiilor comune de natură economică, socială și culturală, prin intermediul unei instituții deținute în comun și controlate în mod democratic”. Același Congres a reafirmat că o cooperativă este autonomă și independentă față de Guvern și firmele private, fiind o „întreprindere cu proprietate privată, de tip asociativ, cu scop lucrativ, individuală și distinctă”. De asemenea, cooperativa are dreptul „să folosească, să culeagă fructele și să dispună de propriile bunuri”.
Ministerul e, în cel mai bun caz, dezinformat
Pentru că, la aflarea intențiilor ministerului, sistemul cooperatist a protestat vehement, atît la Guvern, cît și la organizația europeană de profil, CICOPA, oficiali ai MIMMC au precizat că „propunerile legislative se înscriu in linia preocupărilor tuturor statelor europene de a crea un cadru legislativ stimulativ pentru cooperație și reglementarile propuse vizează apărarea drepturilor cooperatorilor si dezvoltarea cooperativelor într-un cadru legislativ adecvat, în spiritul principiilor cooperatiste”. Măsurile propuse s-ar datora faptului că „aportul sectorului cooperatist în cadrul economiei naționale a înregistrat, în ultimii ani, o scădere accentuată, că multe organizații cooperatiste și-au încetat activitatea și faptul că înșiși cooperatorii sînt nemulțumiți de modul în care este gestionat patrimoniul”.
În replică, Asociația Națională a Cooperației Meșteșugărești susține că veniturile au crescut de la 3.300 de miliarde, în 1999, la 4.400 de miliarde de lei în 2000, și la 5.700 de miliarde de lei anul trecut. De asemenea, cooperația asigură 90.000 de locuri de muncă, din care 3.000 pentru persoane cu handicap.
La nivelul județului Bacău, președintele ATCOM, Elena Tindeche, spune că, într-adevăr, organizația are numai 2.000 de cooperatori, față de 8.000, cîți erau în 1990, dar scăderea s-ar datora faptului că „foarte mulți au ieșit la pensie sau s-au privatizat”. La ATCOM sînt afiliate 19 organizații cooperatiste, care dețin 314 spații însumînd 78.000 de metri pătrați. Dintre acestea, sînt utilizate direct 221, altele 22 sînt în conservare, opt au fost vîndute după Revoluție, iar 63 sînt închiriate. Despre chirii, Elena Tindeche crede că nu sînt un mijloc de înavuțire a unor persoane particulare, așa cum acuză prim-ministrul Adrian Năstase. „Chiriile astea nu le-am păpat, n-am stat cu burta la soare. Trebuia să ne dezvoltăm, ca să fim competitivi”, adaugă președintele. La ATCOM s-au investit în utilaje peste două miliarde de lei numai în ultimii doi ani. În plus, s-au instalat sisteme de tîmplărie din PVC sau aluminiu, acolo unde s-a putut, centrale termice și s-au schimbat instalațiile pentru utilități. Nici conservarea celor 22 de unități (însumînd 4.706 de metri pătrați) nu este o măsură dorită. „La Sascut, Răcăciuni și în alte locuri avem complexuri meșteșugărești pe care nu vrea nimeni să le închirieze nici măcar pe un leu, iar noi nu avem ce face cu ele”, motivează Tindeche. Ea nu vrea de la Guvern decît „să fim lăsați în pace să muncim”. Despre „nemulțumirile” unor membri cooperatori, președintele spune că sînt reale, dar că sînt cauzate de dorința unora care ies din sistem și ar dori să rămînă cu spațiile în care activează acum, lucru imposibil din punct de vedere legal. Elena Tindeche crede că nemulțumiții provin din rîndul „prestatorilor de servicii, care lucrează în spații cu vad comercial”. Lipsa de activitate de care sînt acuzate cooperațiile este falsă, după părerea președintelui ATCOM. Tindeche argumentează cu cifre: cifra de afaceri a fost în 2000 de 70 de miliarde de lei, iar anul trecut a crescut la 109 miliarde de lei. De asemenea, exportul a crescut în aceeași perioadă de la 754.000 de dolari, la 1,1 milioane de dolari.
În spatele ordonanței pregătite de IMMMC par să ste intențiile Guvernului de a pune mîna pe o avere pentru care nu a făcut nimic și să o administreze după bunul plac. Ar fi al doilea tip de naționalizare postdecembristă, după șocul naționalizării valutei la care a apelat fostul prim-ministru Theodor Stolojan, la începutul anului 1992. (Florin POPESCU)
Lasă un răspuns