Călin Popescu Tăriceanu va merge la aceste discuții cu mai multe propuneri. Prima variantă este comasarea ministerelor Economiei, Energiei și IMM-urilor într-unul singur. Acesta ar putea fi condus de Andrei Gerea.
A doua variantă, în cazul necomasării celor trei ministere, ar fi că PLR o propune pe Grațiela Gavrilescu la Ministerul Economiei sau la Ministerul Transporturilor, iar pe Daniel Barbu la Educație sau la Cultură.
A trei variantă a PLR ar fi propunerea lui Nicu Marcu, parlamentar de Bacău, ales pe listele PNL, la Ministerul Finanțelor. Adrian Mironescu, președintele PLR Bacău, a declarat pentru Ziarul de Bacău că nu se cunosc încă detalii ale formulei de guvernare, dar „Nicu Marcu este printre persoanele eligibile, iar organizația din Bacău îl va susține”.
Nicu Marcu are 46 de ani și este expert în finanțe. În 2012, a fost ales deputat în Colegiul nr. 1 Bacău. În carieră, a fost contabil șef, economist șef, director economic la diferite direcții silvice, inclusiv cea națională, director executiv Compania Națională Loteria Română, director general la Direcția Generală Buget, Finanțe și Fonduri Europene din cadrul Loteriei Române, președintele Consiliului Național de Integritate și secretar general al Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
În urmă cu 11 ani, ONU proclama 9 decembrie ZIUA INTERNAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE (adoptată şi de România un an mai târziu), semnal clar privind existenţa unui fenomen internaţional al corupţiei destul de periculos pentru viitorul omenirii şi al deciziei de a-l combate cu fermitate prin politici, legi şi instituţii (organizatii) anticorupţie. Continuarea politicilor, actiunii legilor şi instituţiilor anticorupţie în Romania unde fenomenul a atins apogeul, sunt posibile pe termen lung numai dacă institutiile fundamentale ale statului de drept, Parlamentul, Guvernul si Justitia nu au probleme cu corupti lor. De aceea, deciziile si reusitele Preşedintelui Iohannis din primele luni de mandat vor fi cruciale pentru mersul justiţiei, eficienta anticorupţiei şi consolidarea democraţiei si a statului de drept în România.
Succesele DNA au scos la lumină principala problemă a sistemului politic din România, corupţia, şi au scos in acelaşi timp din joc unele centre de putere publică coruptă – la nivel local sau naţional. Cu toate acestea, fenomenul persistă, pentru că are, ca orice rană canceroasă adincă, rădăcini vechi şi întinse, dar şi pentru că este alimentată în continuare de “microbieni” din toate categoriile puterii publice si rezervate. DNA-ul va fi în continuare performant în combaterea efectelor corupţiei, însă cauzele se rezolvă ireversibil numai de catre SOCIETATEA CIVILĂ. Schimbarea modului de constituire şi funcţionare a Parlamentului, a partidelor (încă de la constituire, până la promovare şi finanţare, creşterea concurenţei prin apariţia de noi partide şi reformarea celor existente), privatizarea obiectivelor economice si serviciilor publice prin bursă în loc de negociere directă, integrarea informaţiilor în procesul de fiscalizare şi impozitare sunt doar câteva din măsurile ce pot fi luate pentru eliminarea cauzelor corupţiei. Aceste măsuri nu vor putea fi luate niciodată de o clasa a politrucilor lipsiti de competenţă şi integritate sau de un guvern corupt, incompetent şi lipsit de orice strategie nationala sau program de dezvoltare a Ro.