Nota de plată pentru inundațiile din Agăș: 14 miliarde de lei

Inundațiile devastatoare care au avut loc pe Valea Muntelui anul trecut, au lăsat în urmă nu doar oameni fără agoniseala de o viață și un dezastru de nedescris, ci și facturi care au îngropat pur și simplu administrația locală. Primăria Agăș trebuie să plătească nu mai puțin de 14 miliarde de lei drept contravaloare a utilajelor care au lucrat la înlăturarea dezastrelor produse de inundațiile de anul trecut. Aceasta este valoarea facturilor care s-au adunat din momentul în care lucrările de reparații și de refacere a infrastructurii afectate de viituri au fost finalizate. Toma Spoială, primarul localității, spune că facturile au început să parvină la primărie de anul trecut, dar că pînă acum nu a putut achita nici măcar un sfanț din amețitoarea sumă. „De unde să dau banii ăștia? Ei mi-au trimis facturile, iar eu nu le-am achitat. Nu pentru că n-aș fi vrut, ci pentru că n-am avut de unde să le dau atîta amar de bani”, ne-a declarat Toma Spoială. Oficialitățile locale spun că în condițiile în care s-ar achita aceste facturi s-ar consuma bugetul primăriei pe cîțiva ani. „Ca să vă faceți o idee, pot să vă spun că bugetul nostru de venituri este de aproape patru miliarde de lei, pentru că de banii care ne vin de la Bugetul central nu putem discuta, aceștia fiind trimiși la primărie cu destinație precisă: învățămînt, sănătate, ajutoarele sociale și cheltuielile de administrare a primăriei. Dacă am lua fie și un leu din acești bani, am intra imediat la închisoare pentru deturnare de fonduri”, ne-a mai spus primarul. El a ținut însă să adauge că nota de plată pentru lucrările efectuate după inundații ar fi fost și mai mare dacă n-ar fi fost cîteva societăți care au pus utilajele gratis la dispoziția autorităților din comună. Este vorba depsre Petrom, Mina Comănești, Direcția Silvică și Consiliul Județean, care a achitat valoarea combustibilului folosit pentru funcționarea utilajelor. „N-aș vrea să înțelegeți greșit. Nu-i vorba de plata muncitorilor, ci de cea a utilajelor, un fel de închiriere a lor pe perioada cît au stat la noi. Și au fost cazuri în care asemenea mașini au rămas în comună și cinci sau șase luni”, a mai precizat Spoială.

De vină sînt și oamenii

El a fost însă nevoit să recunoască și că valoarea facturilor n-ar fi ajuns la aceste sume amețitoare, dacă locuitorii din comună s-ar fi implicat în ajutorarea concetățenilor lor și n-ar fi stat prin crîșme, privind peste gard la soldații care munceau în apă pînă la brîu în gospodăriile vecinilor lor.
Efectele calamităților au fost atît de grave, încît au determinat vizita în zonă a președintelui României de la acea vreme, Ion Iliescu, dar și celebra sa remarcă potrivit căreia retrocedarea pădurilor și defrișarea lor abuzivă au dus la aceste deastre și că ar fi bine dacă s-ar lua înapoi pădurile de la oameni. La acea vreme se vorbea de pagube de zeci de miliarde, în condițiile în care oamenii nu aveau asigurări nici pe locuințe, nici pe bunuri. Atunci au murit trei persoane, au fost distruse complet 16 case, alte peste 700 au fost inundate, apărătorile de maluri au fost distruse pe o suprafață de 250 de metri liniari, mii de hectare de terenuri agricole au fost calamitate și sute de fîntîni din zonă au fost inundate. (Mirela ROMANEȚ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!