Nu sîntem pregătiți pentru un nou val de inundații

Cu mîinile goale în fața apelor

• luna mai se anunță una de foc pentru Moldova, întrucît valul de inundații va ajunge și pe la noi n autoritățile au pregătit manuale pentru primari, și-atît n anul trecut, în lucrările de refacere a infrastructurii și a amenajărilor de albii au intrat în jur de 700 de miliarde de lei n autoritățile locale recunosc că acolo unde s-au efectuat lucrări ele au avut menirea de a reface obiectivele la nivelul la care erau înainte de inundații n valoarea totală a lucrărilor de refacere ar ajunge la 5.000 de miliarde de lei n prefectul se declară mulțumit dacă în acest an va mai primi încă 700 de miliarde de lei

Urgie. Potop. Morți. Drame. Durere. Neputință. Indolență. Nerușinare. Cam acestea sînt cuvintele care ar putea descrie situația de anul trecut, cînd, în vară, ne-au lovit apele. Imagini de coșmar, pentru care ziariștii nu mai găseau cuvinte să le descrie cît mai sugestiv, pentru cei care își aveau gospodăriile intacte. Marcați, oamenii acționau anapoda, iar deciziile lor, de cele mai multe ori, sfidau logica. Dar cine stătea să se mai gîndească la așa ceva? Cele mai cumplite inundații din ultimii o sută de ani năvăliseră peste județ. încă de la primele evaluări, autorități, specialiști sau simpli gospodari dădeau drept țintă, pentru refacerea a tot ceea ce au distrus viiturile, anul 2025. Adică 20 de ani de muncă și eforturi financiare uriașe, pentru reconstruirea a ceea ce înainte de iunie 2005 erau comunități înfloritoare. Și au început să curgă ajutoarele și banii pentru refacerea infrastructurii și a albiilor rîurilor. Oameni, animale și mașini, totul a fost pus în slujba acestui deziderat: readucerea vieții la normal. Nu are nimeni pretenția că s-a reușit. Unii dintre sinistrați au dormit toată iarna în corturi sau pe la rude. Containerele trimise de Crucea Roșie sau de Guvern au avut o soartă misterioasă, pentru că ele ar fi trebuit racordate la rețeaua de alimentare cu energie electrică a localității și plătite din bugetul și subțire al primăriilor. Autoritățile susțin că acolo unde s-au băgat bani s-a încercat refacerea obiectivelor așa cum erau înainte de inundații. Un alt val se pregătește în această vară: vom fi pregătiți?

Sute de miliarde cheltuite în cîteva luni

Furia apelor, care au măturat totul în cale, a dus la refacerea formelor de relief, la strămutarea albiilor pîraielor și la zeci de mii de locuințe afectate. De atunci, viața de pe Valea Muntelui, cea mai puternic afectată, a luat un cu totul alt curs, canalizat doar către refacerea a ceea ce au distrus puhoaiele. Prin Guvernul României, de la bugetul de stat au fost canalizate către Bacău 450 de miliarde de lei. Bani folosiți pentru refacerea în cea mai mare parte a drumurilor, distruse aproape în întregime. „Pentru refacerea în totalitate a distrugerilor provocate de inundațiile de anul trecut avem nevoie de 5.000 de miliarde de lei. Asta înseamnă tot ce ține, ca zonă, între Urechești și Comănești. Noi ne-am mulțumi dacă anul acesta am primi încă vreo 700 de miliarde de lei, bani pe care am siguranța că îi vom putea cheltui pînă la finele anului”, ne-a declarat Gabriel Berca, prefectul de Bacău. Tot el ne-a precizat, însă, că nici vorbă să se gîndească cineva că s-ar putea face ceva în plus față de ce-a existat mai înainte de potop. Nici vorbă de așa ceva. Toți banii care vin, indiferent din care parte, de la Guvern, de la Ministerul Mediului sau din fonduri externe sînt alocați pentru reconstruirea obiectivelor, așa cum au fost ele înainte de a fi luate de ape. Nimeni nu îndrăznește să se gîndească la investițiile care ar trebui făcute pentru prevenirea unor asemenea situații. Mai mult, toată lumea trăiește cu frica în sîn că inundațiile care se anunță în această primăvară și vară vor mătura și ceea ce s-a făcut pînă acum cu eforturi supraomenști. Ca să nu mai vorbim că banii dați pînă acum s-ar putea să fie aruncați pe Apa Sîmbetei. „Nu cred că se poate opune cineva stihiilor naturii de o asemenea forță. Oricum, despre un plan de construire a unui sistem de protecție modern și eficient nu se poate vorbi în termeni de un an sau doi, ci de zeci de ani. Se poate vorbi de prevenire în condițiile în care am dat manuale primarilor pentru situațiile de urgență, în care aceștia sînt învățați cum să gestioneze o situație de criză, să-și facă provizii și să intervină în caz de criză. Cred că experiența de anul trecut a contat și primarii, în special cei de pe Valea Muntelui, au învățat ceva”, s-a arătat optimist prefectul.

250 de miliarde pentru refacerea malurilor apelor

Inundațiile catastrofale din vara anului trecut au făcut pagube de
neimaginat în județ. Nu numai în ce privește sutele de gospodării
distruse sau viețile pierdute, ci inclusiv în ce privește cursurile de
apă. Pentru că puhoaiele dezlănțuite au avut o forță de neimaginat,
cele mai multe dintre malurile rîurilor au fost distruse integral sau
erodate, albiile au fost colmatate, iar zeci de poduri și podețe au
devenit inutilizabile sau au dispărut cu totul. După catastrofele din vara trecută, Direcția Apelor Siret Bacău a primit bani pentru efectuarea de lucrări în zonele afectate. în total, pentru înlăturarea efectelor inundațiilor pe rîuri, Guvernul a dat județului Bacău nu mai puțin de 250 de miliarde de lei vechi. Din această sumă, 74 de miliarde de lei au provenit de la bugetul de stat, din Fondul de investiție la dispoziția Guvernului, iar alte 169 de miliarde de lei provin de la Fondul de Mediu. Bani din care au fost efectuate 18 lucrări de amenajare de albii, regularizare și îndiguire. Dintre acestea, 16 au fost finalizate și recepționate, pentru ultimele două prelungindu-se termenul de finalizare pentru sfîrșitul lunii aprilie.
Cele mai mari sume au fost alocate pentru rîul Trotuș, care a
produs, de altfel, și cele mai catastrofale pagube, lăsînd în stradă
cîteva zeci de mii de persoane. Ca să fie amenajat rîul Trotuș și
afluenții de pe tronsonul Ghimeș – Comănești, a fost alocată suma
de 50 de miliarde de lei, iar pe tronsonul de la Comănești la
Urechești s-au cheltuit alte 32 de miliarde de lei. „Trebuie să menționăm însă că, în acest caz, cea mai importantă lucrare este aceea de refacere a digului la Comănești, pentru care sînt necesare nu mai puțin de 300 de miliarde de lei. Este de departe cea mai costisitoare lucrare”, a arătat prefectul Berca. Și pentru
regularizarea rîului Siret, cel mai important curs de apă care
tranzitează județul Bacău, au fost alocate peste 41 de miliarde de
lei. „Banii pe care i-am primit anul trecut au fost cheltuiți doar pentru
a înlătura efectele calamităților de anul trecut. S-au consolidat
malurile apelor, digurile și apărările localităților. Am refăcut, practic,
ce era distrus înainte de inundații. Doar pe ici, pe colo, ne-am
permis să mai facem ceva în plus”, recunoaște Tudorița Lungu,
directorul Direcției Apelor Siret Bacău. Comparativ cu sumele
investite în toți anii de după revoluție, sumele alocate pentru
înlăturarea efectelor calamităților din vara trecută sînt de 40 de ori
mai mari. Ceea ce nu înseamnă, după cum spun specialiștii de la
Ape, că dacă precipitațiile vor mai cădea cu aceeași intensitate oamenii vor fi mai la adăpost decît erau în urmă cu un an.

Vin apele și la noi, dar în mai

Specialiștii de la Apele Române din București au făcut o prognoză în privința perioadelor și zonelor expuse unui risc major de inundații. Printre acestea se regăsește, din nou, și Bacăul, care se încadrează ca perioadă de timp undeva prin luna mai. „Cele mai periculoase rămîn pîrîurile și rîurile mici din zonele de deal și de munte. Pericolul crește și pentru că în bazinele acestora se adună gunoaie și se produc viiturile și așa-zisele „inundații fulger”. Cum defrișările și porțiunile în care țăranii nu și-au arat pămîntul sînt mari, iar absorbția solului este zero, crește pericolul scurgerilor pe versanți și al băltirii apei” a apreciat Mădălin Mihailovici, directorul Apelor Române.
O descriere mai precisă a situației existente la acest moment în Bacău nici că se poate. Defrișări masive, pîraie mici și repezi de munte, absorbție aproape inexistentă a surplusului de apă. Doar despre lăsarea în paragină a terenurilor nu se prea poate vorbi, întrucît, mai ales pe Valea Muntelui, terenul arabil este atît de puțin, încît oamenii folosesc fiecare centimetru în parte. Guvernanții i-au înarmat cu sfaturi pe primarii amenințați de șuvoaie, deși sînt convinși și ei că puțini dintre aceștia au pus mîna pe ele să le citească. „La ce mi-ar folosi?! Dacă vin apele, credeți că alea țin cont de regulile din cărticica Guvernului. M-am uitat în diagonală pe ea, că numai de astfel de lecturi nu am timp acum. Vai, mama noastră! Astăzi au venit zăpezile, mîine vin apele. Cred că, de fapt, vine, așa cum spun bătrînii și cărțile, potopul, că nu știu ce să mai cred”, ne-a spus unul dintre primarii de pe Valea Muntelui. „Eu n-am reușit încă să-i scot din izolare pe toți oamenii afectați de
inundații anul trecut, și dumneavoastră îmi vorbiți despre refacerea infrastructurii?! S-a făcut atît cît să poată avea oamenii legătura cu orașele, ca să se aprovizioneze. Dacă or mai veni inundații și anul acesta, se duce dracului și ce-am făcut pînă acum”, ne-a spus un alt ales local.

3.000 de miliarde pentru refacerea pagubelor din domeniul silvic

Patru sute de kilometri de drumuri forestiere, dintre care aproape jumătate asigurau legătura între localități, pepiniere, plantații și chiar baraje de colectare a torenților. Atît are de refăcut Direcția Silvică de pe urma inundațiilor de anul trecut. „Apele au luat și patru baraje de colectare a torenților. Trei, în Slănic Moldova, și unul, în Mănăstirea Cașin. Aceste baraje de colectare erau exact acele lucrări de regularizare care permiteau colectarea apelor de pe munte. în lipsa lor, apele se vor duce direct în localități. Nouă nu ni s-a alocat nici un leu de la bugetul de stat pentru refacerea infrastructurii devastate de ape. Noi trebuie să refacem infrastructura cu finanțare proprie, dar pentru asta trebuie să avem încasări din vînzarea de masă lemnoasă. Cum anul trecut a stagnat totul pentru că au fost inundații, iar acum stau din cauza zăpezilor, este greu de crezut că vom reuși să alocam ceva anul acesta pentru că nu avem încasări. Anul trecut am avut la acest fond extrabugetar 30 de miliarde de lei, pe care le-am alocat pentru refacerea drumurilor principale, fiindcă de la Ghimeș pînă la Adjud toate drumurile au fost rupte. Nu ne vom descurca în nici un caz doar cu finanțare proprie”, a apreciat Gheorghe Savu, directorul Direcției Silvice Bacău. Savu spune că pagubele produse la inundațiile de anul trecut s-au ridicat la 370 de miliarde de lei, însemnînd 400 de kilometri de drumuri distruse și 250 de poduri și podețe. Pentru refacerea acestor obiective sînt necesare 3.000 de miliarde de lei la nivelul a ceea ce exista înainte. „Nu este nici o neconcordanță. Pur și simplu, aceasta era valoarea contabilă a acestor obiective, multe dintre ele amortizate în timp. Doar că, odată distruse de ape, ele trebuie refăcute la costurile de acum. Au fost cazuri în care un drum era trecut cu valoare de inventar de 100.000 de lei. Sau poduri de 100 de lei. în plus, mai avem de refăcut și corecturile de torenți și reamenajarea plantațiilor și pepenierelor din lunci distruse de inundații”, a adăugat Savu.

Anul trecut n-au putut fi cheltuiți toți banii

Județul nostru a pierdut anul trecut aproape un miliard de lei din finanțarea acordată pentru refacerea infrastructurii afectate de inundații. în urma calamităților, guvernanții au alocat diverse sume de bani pentru refacerea a 77 de obiective, constînd din drumuri, poduri și podețe. Valoarea întregului proiect fusese estimată la aproape 850 de miliarde de lei, bani care urmau să fie acordați în două tranșe. Anul trecut s-au acordat județului Bacău, prin diferite hotărîri de Guvern, aproximativ 450 de miliarde de lei, bani pe care autoritățile județene, dar și cele de pe plan local trebuiau să îi cheltuiască în lucrări, iar diferența, în acest an. Termenul limită ca banii să fie investiți a fost sfîrșitul anului. în cazul în care din aceste sume nu s-au plătit lucrările constructorilor, diferențele urmau să se întoarcă la Guvern. Așa s-a și întîmplat, iar peste 900 de milioane de lei s-au pierdut pentru că nu au fost cheltuite în drumurile și podurile distruse la inundații. Și asta, nu pentru că nu ar fi fost nevoie de acești bani, ci din neglijența tuturor autorităților implicate în reconstrucția obiectivelor distruse la inundații. Mai marii județului au dat din umeri și au pasat vina dintr-o curte în alta. Mai mult, ei au susținut că suma nu este așa de mare și că acești bani se vor reîmpărți între județele afectate de inundații. Asta, în condițiile în care o parte din primarii băcăuani au țipat pe tot parcursul anului trecut că au reparat în comuna lor mai mult decît au primit fonduri.

Asigurările, între rîs și plîns

într-un raport al Consiliului Județean (CJ) Bacău se arată că în județul nostru sînt peste 3.500 de case construite în albiile rîurilor, acestea avînd un risc mare de inundare. Unele dintre acestea sînt construite acolo de zeci de ani și nimeni nu s-a gîndit vreodată că ar putea fi luate de ape. Cea mai mare parte a acestora au și fost inundate o dată, din cauza ploilor din vară. Chiar și așa, țăranii nu se gîndesc să-și asigure gospodăriile. Cea mai mare parte, pentru că pur și simplu nu știe că poate face acest lucru. Dar și pentru că firmele de asigurări se feresc ca dracul de tămîie să încheie astfel de contracte riscante.
Există totuși excepția care întărește regula. Prin cîte un sat se găsește cîte un gospodar care a reușit să-și asigure casa cu ani în urmă. Dar firmele de asigurări nu-și mai îndreaptă afacerile către satele băcăuane, tocmai din cauza zonelor proaste în care sînt construite casele. în județul Bacău sînt astfel de locuințe expuse la inundații în aproape toate comunele. Cele mai multe sînt case bătrînești sau vile recent construite fără autorizație de la primării. „Nu-l mai pot învăța pe un bătrîn de 80 de ani că e bine să-și asigure casa. Ei se gîndesc că vor da niște bani lunar, iar dacă nu mai vin inundațiile ei, vor pierde banii. Sau se gîndesc că, în cazul în care vin inundațiile, nu vor mai primi nici un ban despăgubire”, ne-a explicat Mihai Funaru, primarul comunei Luizi Călugăra, una dintre localitățile unde sînt construite case direct în albia rîului Bahna.

Țăranii nu au încredere în asigurări

în comuna Sănduleni, unde există cîteva case care suferă la fiecare ploaie, țăranii care și-au construit casele în albie nu sînt asigurați pentru că nu știau că se pot asigura. Ei și-au adus aminte că înainte de revoluție li se opreau lunar bani la primărie pentru asigurare în caz de calamități. La inundațiile din august, casele din albie au fost din nou afectate, și abia atunci a încolțit în mintea țăranilor ideea că ar trebui să facă ceva cu pîrul din spatele caselor. în nici un caz, că ar trebui să-și asigure gospodăriile. „Păi, pe vremuri eram asigurați la ADAS. Venea cineva la primărie și ne făcea asigurarea. Nici nu știam că mai există așa ceva acum. Am crezut că s-au desființat pentru că mulți oameni au dat banii degeaba acolo și dacă s-a închis după revoluție au rămas cu banii luați. Și, oricum, nu știu dacă ne putem permite. Cred că acum e destul de scump”, și-a amintit una dintre localnice despre impunerile dinainte de revoluție.
Nici în comuna Scorțeni nu s-a auzit pînă acum de asigurări de locuințe. Comuna nu are nici un asigurat, chiar dacă primarul este reprezentantul în comună al unui firme naționale de asigurări. „Oamenii nu realizează că este nevoie de asigurare. Pur și simplu, nu-i interesează! Ei cred că este vreo înșelătorie. S-ar putea asigura foarte ușor la noi la primărie, pentru că domnu’ primar este reprezentantul unei firme de asigurări”, povestea Andrei Tănase, secretarul comunei Scorțeni.

Firmele nu mai asigură zonele riscante

Firmele de asigurări oferă, în prezent, pachete complexe, care includ atît asigurarea casei propriu-zise, a bunurilor din ea, dar și o asigurare de răspundere civilă față de terți. Cînd vine vorba de locuințele de la țară, firmelele de asigurări bat în retragere. Reprezentanții acestora spun că nu au cum să facă investiții riscante, iar proprietarii celor 3.500 de case care sînt în lista Consiliului Județean nici măcar nu pot visa că vor putea obține vreodată o asigurare pentru acea gospodărie. Din toată oferta de polițe pe care o prezintă firmele de asigurare, abia prin cele a căror valoare trece de 1.000 de euro s-ar putea asigura locuințele pentru riscuri catastrofice. Astfel, pentru o casă de 100 metri pătrați, cu pereți din zidărie de piatră, cărămidă sau înlocuitori, care are un grad mediu de finisaje, prin evaluările firmei s-ar putea ajunge la o sumă de asigurat de 40.000 euro. în funcție de anul construcției, prima anuală de asigurare, la care se adaugă acoperirea pentru riscuri catastrofice, e cuprinsă între 600.000 de lei și patru milioane de lei. Reprezentanții firmelor spun, însă, că în din această categorie de asigurări sînt exluse din capul locului locuințele expuse inundațiilor. „Nu avem cum să asigurăm o locuință care după patru luni de la încheiere poliței este luată de ape. Avem asigurați prin satele din Bacău, dar la vremea cînd s-au făcut expertizele nu exista acest risc al inundațiilor”, s-au justificat agenții de asigurări.
Așa încît, lipsiți de mijloace reale de protecție împotriva puhoaielor, cu un ecosistem fragil din cauza defrișărilor masive și a schimbărilor dramatice de climă, neinformați cu privire la asigurări și cu un buget secătuit în mare parte tot de inundațiile din 2005, în acest an, la viitoarele inundații care se profilează în luna mai, sîntem la fel de nepregătiți. Ba, poate și mai vulnerabili în fața viiturilor decît anul trecut. (Mirela ROMANEȚ, Alexandru COVACI, Costinela BREAHNĂ, Claudiu TĂNĂSESCU)că firmele de asigurări se feresc ca dracul de tămîie să încheie astfel de contracte riscante.
Există totuși excepți

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!