Daca exista cu adevarat minuni verificabile, acestea nu pot fi decit produsul gindirii. Maretia si frumusetea acesteia egaleaza si adeseori intrece insasi grandoarea naturii. Cum altfel decit minuni de spirit as putea caracteriza poezia lui Dan Petrusca, incarcata de tensiune psihica, prin care poetul se contopeste cu realitatea in cele mai imponderabile manifestari ale ei: sunete, umbre, imagini pline de vitalitate, culoare de un pitoresc surprinzator, visare, iubire ardenta, extaz erotic, purificare – cam tot ce tine de viata asta si minunata si spurcata. Dar nu-i doar atit; moartea, frumusetea, poezia, iubirea, toate ingemanate in EA, ca principiu existential al poetului. Astfel se intinde arcul vietii si creatiei sale pina la o maxima incordare in cautarea esentelor cristalizate in forme si imagini.
Cea de a treia carte a lui Dan Petrusca – „Si toate celelalte cuvinte” (aparuta recent la Editura Universitas XXI din Iasi) cumuleaza si ridica la rang vizionar imprevizibilile glisari intre real si imaginar din primile sale doua carti de poezie, conferind un rol mult mai profund sentimentului ca traire si stare de spirit. El sta in centrul atentiei si iradiaza intregul cimp de idei, patrunzind pina in intimitatea ultimei celule a poeziei, pe care o scalda in lumina difuza a afectivitatii. Setea poetului de comunicare cu fortele elementare ale existentei ii releva pregnant unitatea duala a vietii si a mortii, caracterul infinit si indicibil al lumii. Este remarcabil echilibrul dintre universul exterior si cel launtric al poetului, desavirsirea plastica a imagisticii aparent banale, voluptatea trairilor erotice, bucuria exultanta a omului care a izbutit sa desfiinteze distanta subiect-obiect, a celui ce „traieste” lucrurile din launtrul lor, strabatind, totodata, cu pathos angoasa insului sechestrat in haosul tirgului levantin, cu lumea lui barbara, imunda, lasciva si gilcevitoare, caci „paradisul daca va fi fost se destrama”.
Aceasta noua carte a lui Dan Petrusca este o bijuterie literara rara in care ironia fina, rimele surprinzatoare, jocul ambiguu dar fascinant al afirmatiilor si negatiilor, spectacolul pictoral si pitorescul stilistic al limbajului se aduna parca spre a propune un fascinant orizont spectacular al lumii din launtrul unui poet, dar privita din exteriorul sau, ca perceptie lirica.
Vasile PRUTEANU
Lasă un răspuns