O expoziție permanentă, uitată de băcăuani

Redacția Ziarul de Bacău

La Muzeul de Artă din Bacău există una dintre cele mai bogate expoziții de pictură din Moldova: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Thedor Palade, Octav Băncilă, Nicu Enea sînt doar cîteva dintre numele mari ale culturii românești pe care le întîlnim în sălile de expoziții ale Muzeului băcăuan de Artă. „Colecția noastră cuprinde peste 5.000 de piese, expuse la parterul și la etajul muzeului. Sîntem pe locul doi în Moldova, după Iași, iar meritul pentru această reușită a revenit istoricului Iulian Antonescu”, ne-a spus muzeograful Geta Barbu. Cu toate acestea, din ce în ce mai puțini băcăuani trec pragul muzeului pentru a intra în lumea valorilor artei românești. Asta în condițiile în care de la magazinul „Luceafărul”, aflat în buricul tîrgului, și pînă la muzeu, nu faci mai mult de trei minute pe jos.

Primii pași în sala de la parter a Muzeului de Artă înseamnă inițierea în pictura românească și un scurt memorabil pelerinaj prin istoria artei românești. Expuse, cronologic, imaginile debutează cu icoane mari, pe lemn, datînd din secolele XVII și XVIII. „Am organizat expoziția evolutiv. Am început cu icoanele din perioada 1600-1700, am trecut prin perioada de «primitivism» românesc, cînd s-a dezvoltat portretul, apoi perioada academismului, reprezentată de Gheorghe Tatarăscu și, odată cu Theodor Aman, am intrat în romantism. Deschizător de drumuri în pictura noastră este Nicolae Grigorescu, din creațiile căruia avem și noi cîteva. Perioada interbelică a însemnat apariția unei pleiade de artiști cu renume european: Nicolae Tonitza, Oscar Han, Octav Băncilă, Camil Ressu, Samuel Muntzer, Iser etc. Apoi, după război, s-a manifestat o altă serie de mari artiști, pe care îi întîlnim în sălile Muzeului: Corneliu Baba, Vasile Popescu, Alexandru Ciucurencu”, ne-a declarat Geta Barbu.

Începuturile muzeului se leagă de numele lui Iulian Antonescu. Nucleul s-a format în 1960, pe baza lucrărilor aduse la Bacău de Antonescu, de la Muzeul Național din București. Este vorba despre piesele lui Grigorescu, Tonitza, Petrașcu, Palade și alții. A urmat apoi o serie de achiziții și transferuri, dar, odată cu trecerea anilor, acest lucru a devenit tot mai dificil. De altfel, la capitolul achiziții, cea mai importantă este donația făcută de Elvira Enea (soția lui Nicu Enea), care a dăruit Muzeului de Artă din Bacău peste 70 de tablouri și 200 lucrări de grafică. Problema achiziției de tablouri s-a rezolvat după 1990, cînd a fost inițiată Tabăra de pictură de la Tescani, la care participă artiști plastici din toată lumea. „Din 1990 încoace, o parte din colecția de artă contemporană, este vorba de 500 de lucrări, au intrat în fondul muzeului nostru, a adăugat Geta Barbu. Multe dintre ele sînt creațiile unor artiști din Japonia, Canada, SUA, Noua Zeelandă și Finlanda”. În urma demersurilor repetate, șefii Muzeului de Artă din Bacău au obținut de la fostul Oficiu de expoziții din București încă 35 de lucrări, care acum sînt expuse la Comănești. (C.GHERASIM)

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.