Vasile PRUTEANU
Carmen Cârneci Cavassi este o fiică a Bacăului, descendenta mai mică a poetului Radu Cârneci, un luptător prin excelență pentru cultură, pentru redeșteptarea unor năzuințe ce păreau irealizabile în plină dictatură comunistă. Astfel, el a reușit să fondeze noua serie a revistei „Ateneu”, urmând celei datorate lui George Bacovia și Grigore Tăbăcaru. Știm că timpul are proprietățile unei sfere imense. Din cauza rotunjimii Pământului, corăbiilor care pleacă, îndepărtându-se, nu li se mai văd decât vârfurile. Tot așa și oamenilor care se depărteaza fizic de noi li se mai văd doar culmile vieții lor. Una dintre culmi este și Carmen, devenită o personalitate remarcabilă a muzicii românești și universale, în calitate de dirijor. Talent luminat și armonios, cu o cultură impresionantă. Carmen este o dirijoare cu o viziune largă a sensurilor operelor asumate spre restituire. Stăpânirea desăvârșită a mijloacelor sonore ale orchestrei, mânuite cu o sugestivitate aparte, fac din concertele dirijate de ea o adevărată sărbătoare. Într-un program captivant prin originalitatea lui, Carmen și-a distribuit și familia sa de muzicieni. În „Concetrul în si minor” de Antonio Vivaldi, soțul ei, violoncelistul Dan Cavassi, s-a remarcat prin sonorități delicat nuanțate, de o netăgăduită expresivitate. Acesta a tălmăcit muzica vivaldiană într-un stil plin de grație și cizelată muzicalitate, pătrunzând cu rafinat simț înțelesurile profunde ale compoziției.
Așteptat cu emoție și bună cunoaștere de către public, „Concertul nr.1 pentru vioară și orchestră” de Paganini a găsit în interpretarea violonistului Aron Cavassi (fiul dirijoarei) un muzician cu o tehnică superioară și un simț interpretativ vibrant. Concertul lui Paganini este de o vervă scăpărătoare, presupunând o virtuozitate torențială, ceea ce lui Aron Cavasi i-a reușit cu deplinătate, situându-se printre tinerii interepreți cu frumoase perspective.
În ultima parte a concertului Filarmonicii „Mihail Jora”, dirijoarea și-a asumat o muzică năucitoare prin ritmica mereu surprinzătoare, prin intrări și redresări neașteptate, dovedind cât de uriaș a fost geniul lui Prokofiev. Partitura „Romeo și Julieta” a fost restituită de dirijoare cu o spontaneitate remarcabilă în a nuanța temele bogate,șerpuitoare, brăzdate de incidente ritmice, care, totuși, nu sfărâmă unitatea
Lasă un răspuns