O mare provocare – globalizarea

Romulus Dan BUSNEA

în tumultul vieții cotidiene, agasați și acaparați de grijile zilnice, nu mai acordăm atenția cuvenită unor fenomene și procese complexe care se petrec și se derulează în jurul nostru. Unul dintre aceste subiecte, care ne privește deopotrivă pe toți și care se constituie într-o provocare de proporții fără precedent, atît prin implicații, cît și prin dimensiuni, este GLOBALIZAREA. Și totuși, sînt destui cei care se întreabă despre efectele pe care le vor resimți românii în urma extinderii fenomenului globalizării la scară planetară. Mult așteptata eră de optimism și speranță care se prefigura să fie inaugurată după căderea comunismului în 1989 a fost stopată rapid de războiul din Golf și de sîngerosul conflict iugoslav. Acestea au fost evenimente care au avertizat asupra recrudescenței conflictelor etnice și religioase, culminînd cu spectaculoasele și sîngeroasele atentate asupra SUA, din septembrie 2001. Astfel, crearea unei societăți globale a prosperității economice, pe care încearcă să o promoveze adepții unei noi ordini mondiale, mai umane și mai drepte, și-a redus elanul și a devenit mai puțin credibilă. Globalizarea este susținută, însă, de explozia noilor tehnologii, beneficiare ale revoluției informatice și promovată de ideologia ultraliberalistă a pieței globale libere și a multiculturalismului.
Cu toate acestea, globalizarea a dus la instalarea unei ere a dezordinii mondiale, în care totul se complică fără sens, într-o lume plină de incertitudini și angoase. O lume în care, potrivit unor recente studii sociologice, o cincime din umanitate deține 80% din resursele planetei, iar o altă cincime, cea mai săracă, doar 0,5% ; în care doar 500 de milioane de oameni trăiesc confortabil, în timp ce 4,5 miliarde se zbat în sărăcie și nevoi. Globalizarea piețelor de capital, a celor de produse comerciale, apariția firmelor multinaționale și a organismelor financiare internaționale, precum Banca Mondială și FMI, care încearcă să controleze prin împrumuturi economiile tuturor statelor (dar nereușind să impună global politicile mondialiste ), toate acestea denotă că s-au făcut pași importanți spre globalizarea economică. Economiile tradiționale, ca cea a României, au fost conduse spre faliment, industriile și agricultura dezorganizate și privatizate fraudulos, mulți oameni sînt la limita și sub limita sărăciei, iar categorii întregi de profesii sînt pe cale de dispariție. Pentru a-și vinde marfa, a avea asigurate piețe de desfacere, firmele transnaționale occidentale au condus lucrurile spre transformarea țărilor fără putere financiară în importatoare de produse, dar nu orice fel de produse, ci doar cele ale categoriei kitch.
în plan uman, omul recent globalizat, redus la imediat și la necesitate, a rămas singur, fără apărare și sprijin atît împotriva manipulărilor tehno-economice, cît și a forțelor oarbe ale instinctelor, agresivității și violenței. Poate că cel mai mare pericol care ne paște pe toți este dezumanizarea, al cărei val ne înghite pur și simplu. Cucerită de piață, dopată de mass-media, sport sau internet, lumea globalizată trăiește, în același timp, pe fondul unei crize generale a sensurilor vieții, un dezastru cultural și educațional global. Omul globalizat, golit de cultură, conștiință, religie și orice transcendență, a ajuns deja să trăiască numai pentru producție și consum.
Globalizarea este, că vrem sau nu, un proces ireversibil .Poate că este prea tîrziu ca să ne putem opune în vreun fel. Măcar de am putea dobîndi orientarea și viziunea care să ne ajute să-i fructificăm oportunitățile, dar și să-i sesizăm pericolele pentru a le atenua efectele. Și în tot ce facem, să nu uităm de valorile care au stat la baza civilizației noastre spirituale: tradiția, familia, credința și iubirea față de semeni., industriile și agricultura dezorganizate și privatizate fraudulos,

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!