O noapte de neuitat…

Cronicile vremii consemnează: „Era în pragul iernii de neuitat 1829″… De ce „de neuitat”? Abia se scăpase de ciuma teribilă ce secerase zeci de mii de vieți, că a început iarna „în luna octombrie și s-a prelungit până în aprilie cu o asprime neobișnuită”. Spre a avea o idee „am să amintesc un singur fapt: în dimineața de 12 octombrie un termometru Reaumur așezat între geamuri duble, marcat doar până la 30 grade sub zero, nu mai arăta nici o linie de mercur”!
Ce iarnă! Nu ca cea de acum…
Principele Nicolae Șuțu, mare logofăt al Moldovei (1798 – 1871), a plecat la 12 noiembrie 1829 de la Cepelnița cu „o brișcă” la moșia sa din Schineni – „unde avea ceva treburi de rezolvat”. „Curând, scria el în «Memoriile» sale, a trebuit să renunțăm la brișcă și să ne obișnuim, de bine, de rău, cu două sănii de poștă, din care una pentru servitor și bagaje”. Ajunseră la Schineni. „Am intrat în «casa de Schineni», care era atât de dărăpănată, că primul etaj era de nelocuit. Ne-am adăpostit într-o cameră de la parter”. Noaptea de 14 noiembrie – „pe la patru dimineața”; o buturugă arde în soba cea mare. Nicolae Șuțu doarme liniștit. La fel, și slugile din camerele alăturate. Deodată, toți ai casei „au fost treziți brusc de un zgomot neașteptat subteran, urmat de un cutremur de pământ care, timp de 30 pînă la 40 de secunde, a făcut să se prăbușească bucăți de perete de la etajul de sus, amenințînd să ne îngroape sub zidurile casei. Zguduiturile ne stinseră lampa și am încercat în zadar să ieșim… în fine, am plecat din casă și ne-am înghesuit într-o cameră fără foc…”.
Trecuse unul dintre cele mai mari cataclisme din istoria noastră. Dar, haideți să vedem cum a fost perceput cutremurul în alte părți. Prietenul Ilie Corfus a avut răbdarea și a strâns toate aceste consemnări. Foarte interesant este și cine le semnează: „La anul 1829, în luna lui noemvre 13 zile s-au cutremurat pământul, noaptea la 11 ceasure den noapte. Și au fost foarte mare, că și beserica a den vale au crăpat foarte tare pe denăuntru și pe den afară toată” (Ioan, fiul preotului din satul Păulești); „1829, novembre 13 spre 14, era ca 3 ceasuri pîn în zîo, s-au cutremurat pământul foarte tare, au ținut 2 ciferturi (A. Tufă); „în luna lui noemvrie, miercuri la 13, noaptea spre gioi, la 11 ceasuri din noapte s-au cutremurat pământul foar te tare, încăt, s-au sfărâmat ziduri de case, sobe și păreți dă casă au căzut. A doao zi, gioi dimineața la 2 ceasuri iar s-au cutremurat, dar mai ușor. Tot atunci, gioi sara la 3 ceasuri din noapte, iar s-au cutremurat tot mai ușor, 1829, noemvrie 15”; „Să fie știut că la (leat) 1829, noemvrie 13 au fost unu mare cutremur, cât noi eream mai cu toți îngroziți de moarte. Și eu eram ca de doazeci de ani. Ioniță…”; „1829, noemvrie 14, joi dimineață la 4 ciasuri s-au întâmplatu un cutremur mare, care am socotitu că ne va perde Dumnezeu cu totu. Că din patu ne-au sculatu spărieți…” (Gheorghe Țânțăreanu); „La 1829, noemvrie 14, dimineața la 10 ciasuri spre zioa, s-au făcut cutremur mare, de s-au descheiat casile noastri, din toate încheeturile lor, cazendu și soba la hodae lui Arghir…”; „La anu 1829, noemvri 14, la 12 ceasuri de spre zioo s-au cutremurat pământu. Mă rog, frate cetitorule, de am și greșit mă iartă” (Ioan Calfa de Cetrari); „în satul Hilița, 1829, noemvrie 14, la cântatul cucoșilor de dimineață, s-au cutremurat pământul foarte tare. Și au ținut cutremurul 10 minute…” (Ioan Lorențichi); „La anul 829, noemvrie 14 zile, notea, ca la patru ciasuri după miezul nopții s-o cutremurat pământu. Scris-am eu, Dumitru Dăcîr, logofăt, și cine va citi, ma pomeni”; „Și amu scrisu eu, popa Constandinu, sî nu Ianu Budiianu et Budiani. S-au cutremurat pământu foarte tare…”; „Anulu 1829, luna lu noemvrie 14 zile, s-au cutremurat pământu noatea după mezi noații, la tri ciasuri după mezi noții foarte tare. Și eu eramu cu oile pe moșia lu Păterachie la Gura Lărgii și aveamu atuncia oi 1000, adeca o mie de oi. Și Stanu trei sute de oi. Și eu eramu atuncia omu de vî(rs)tă de 28 de ani, când s-o cutremnurat pământu…”; Eu Bucur Izdrăilă otu Rășinariu, sănătos, Slava Bogu na darova (Slavă Domnului de sănătoasă) putere”… (Selecție și prezentare de Eugen ȘENDREA) du

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!