O serată inedită

Cum mai poate fi sărbătorit un scriitor care „născut dintr-un cuvînt” își duce „înțelesul într-o pustietate divină”? Aceasta este întrebarea la care au răspuns printr-un recital de poezii actrița Eliza Judeu și cea care a asigurat regia artistică, Diana Mihailopol. Serata intitulată „Tăcerile” a avut loc la sala „Ateneu”, pe 31 martie, dată la care poetul Nichita Stănescu ar fi împlinit 71 de ani.

Recitalul a început cu poezia „Lecția despre cub” și a continuat cu o alternanță între poeziile recitate și cîteva imagini cu Nichita, mai exact un interviu. Poeziile care succedau imaginile confirmau afirmațiile poetului prin care el își motiva anumite idei sau titlul unor volume, cum ar fi „11 elegii „, volum ce amintește de „cina cea de taină a Mîntuitorului”. Deși spectacolul a durat foarte puțin (circa o jumătate de oră), arta cu care ele au fost interpretate de către Eliza a entuziasmat întreg publicul, efortul ei fiind apreciat cu aplauze îndelungi și felicitată cu buchete de flori. Nonconformismul Elizei s-a putut observa în interpretarea acesteia, la fel și în vestimentație, iar prin forța ei interioară a reușit să exteriorizeze stările poetice.

Ca de obicei, din păcate, sala a fost aproape goală, deși au fost lipite afișe prin tot orașul, iar prețul unui bilet a fost mai mult decît acceptabil. O prezență surprinzătoare în sală a fost cea a actriței Rodica Mandache. Deși ați putea fi tentați să credeți că au participat doar persoane mai în vîrstă, în sală erau și adolescenți (cam puțini la număr, într-adevăr!), ba chiar și cîțiva studenți.

Concluzia seratei stă sub marca dictonului latin „Vorbele zboară, faptele rămîn”. E de preferat o asemenea manifestare decît cîteva discursuri lungi și anevoiose despre „opera marelui scriitor” Nichita Stănescu. Se poate afirma că s-a scris o pagină de istorie culturală. (Andreea ROȘCAN)