Ordin de refacere a locuințelor sinistraților

Scandalul caselor construite cu bani de la Rafo ia amploare. Asta, pentru că în vreme ce autoritățile spun că în prețul de contractare au intrat și o parte din materiale, primarii din localitățile beneficiare spun că, de fapt, toate materialele de construcție au fost asigurate din ajutoatrele de la Guvern. Asta înseamnă că suma de 9.300 de dolari pentru fiecare locuință reprezintă de fapt manopera, în ciuda declarațiilor subprefectului Neculai Olaru. „Manopera pentru o casă s-a calculat la 131 de milioane de lei. Din acești bani, constructorul a fot nevoit să mai cumpere, în afara materialelor de construcție puse la dispoziție de Guvern, cuie, scoabe, lemn pentru tavane, plăci pentru acoperiș și nisip. în total, cheltuielile cu aceste materiale ajungeau la aproape 30 de milioane de lei de fiecare locuință, ceea ce înseamnă că fiecărui constructor i-au rămas pentru manoperă 100 de milioane de lei de casă”, spune subprefectul. Realitatea spune, însă, cu totul altceva. Prefectura a alocat din banii dați de Rafo 9.300 de dolari pentru fiecare locuință. La nivelul cursului valutar de anul trecut, din septembrie, se ajunge la o valoare de aproximativ 300 de milioane de lei. Din acești bani, constructorul a mai cheltuit pentru achiziționarea materialelor de construcție 30 de milioane de lei. înseamnă că acesta a rămas, de fapt, cu 270 de milioane de lei, manopera pentru fiecare locuință.

Toate materialele de construcție, din ajutoarele de la Guvern

Primarii din localitățile unde s-au ridicat aceste case spun însă altceva. Că de fapt nici măcar acești bani, 30 de milioane de lei, n-ar fi fost cheltuiți de către constructori, întrucît toate materialele de construcții au fost alocate din ajutoarele primite de la Guvern. „Noi am dat din ajutoarele care au venit de la Guvern bolțari, ciment, geamuri temopane și uși, tabla și aproximativ 60 la sută din lemnărie. Cum? Au primit 9.300 de dolari pentru fiecare casă de asta? Păi cu banii ăștia îmi făceam și eu casă. Dar mă rog, nu sînt banii mei, eu le-am dat tot concursul pentru că beneficiarii sînt persoanele nevoiașe din comuna la care sînt primar”, ne-a declarat Toma Spoială, primarul comunei Agăș. El ne-a mai spus că unele locuințe sînt mai mari, altele mai mici, dar că, de regulă, suprafața lor se învîrte în jurul a 40 de metri pătrați. „Casele pe care le-ați prezentat în fotografii nu sînt încă racordate la curent electric, dar fac parte din planul de racordări gratuite pe care l-a aprobat Electrica pentru toate familiile care au avut de suferit de pe urma inundațiilor”, ne-a mai precizat primarul. Cam tot la fel stă situația și în comuna Urechești. „Eu unul nu pot decît să le mulțumesc celor care ne-au ajutat. Așa cum s-a putut și cît s-a putut. în casele astea locuiesc cele mai amărîte familii de la noi, care oricum nu și-ar fi putut face singure locuințele. Sînt bolnavi unii dintre ei de cancer, alții sînt foarte bătrîni. Am construcții și mai mari și mai mici. Acolo unde sînt mai mari, proprietarul a contribuit și el cu bani și și-a făcut o locuință mai mare. Materialele de construcție folosite au fost numai din ajutoarele de la Guvern, cred că au mai cumpărat și constructorii cîte ceva, dar n-aș putea să vă spun exact ce anume”, ne-a spus și primarul comunei Urechești, Neculai Talabă.

Case de tip A și B

Potrivit datelor furnizate de subprefectul Gheorghe Hură, locuințele care s-au construit în cele cinci comune cuprindeau două tipuri de case. Unele de tip A, de maxim 50 de metri pătrați, iar altele de tip B, de maxim 65 de metri pătrați. De fapt, majoritatea caselor au în jur de 40 de metri pătrați și sînt compuse dintr-o cameră, o bucătărie și un hol. în schimb, în municipiul Bacău, casele construite cu bani din donații arată civilizat. Este drept că Romeo Stavarache a alocat pentru construirea lor, în medie, cîte 550 de milioane de lei. „Dar asta înseamnă casa dată la cheie, cu var cu tot, cu centrală proprie și cu obiecte de uz casnic de folosință îndelungată. în plus, toate locuințele au ca suprafață peste 60 de metri pătrați și banii au fost plătiți numai după efectuarea recepțiilor”, a declarat Romeo Stavarache, după ce ne-a condus într-un periplu rapid pe la locuințele din cartierul Prelungirea Bradului. Locuințe în care oamenii, la prima oră a dimineții, neanunțați de nimeni de asemenea vizită înaltă, s-au trezit cu primarul Stavarache la capul patului, pentru că unii dormeau. Edilul șef recunoaște că nu mai are de făcut recepția decît la cel mult două case și că pînă acum nu a spus nimănui că aceste locuințe s-au făcut și cu bani de la Rafo. „Aveam de gînd ca la finalizarea operațiunii să facem o conferință mare de presă, și să prezentăm toți sponsorii care ne-au ajutat, deci și pe Rafo”, ne-a spus Stavarache, făcînd referire la controversele care au existat cu privire la modul în care au fost direcționați banii către orașul Bacău. Asta pentru că, luni după amiază, Marin Anton, managerul general al Rafo, ne-a spus că el nu a acceptat niciodată ca 65.000 de dolari din donația de 500.000 să fie direcționați către primăria municipiului Bacău. Ieri după amiază, Anton a revenit și ne-a spus că se pare că nu a observat că în actul în care se alocau banii figura și primăria Bacău. (Mirela ROMANEȚ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!