Orgoliile politice au blocat crearea Zonei Metropolitane Bacău

Administrația locală se chinuie de mai bine de un an să pună pe picioare Zona Metropolitană Bacău. Proiectul este chiar mai vechi, însă din cauza orgoliilor politice a tot fost amînat. în acest timp, Zona Metropolitană Oradea și-a creat un portofoliu de proiecte în valoare de peste 600 de milioane de euro, pînă în 2013. Bacăul nu și-a înregistrat nici măcar juridic Zona Metropolitană.

Proiectul de realizare al Zonei Metropolitane Bacău a fost inițiat de consilierul județean Codruța Arvinte (PRM) și prevedea crearea unei asociații care să poată accesa mai ușor fonduri europene. Inițiativa a fost sprijinită de Consiliul Județean și de cele 17 consilii locale ale comunelor invitate să facă parte din Asociația Zonei Metropolitane și care au votat și hotărîri de asociere. Numai Consiliul Local Bacău a amînat să se pronunțe asupra acestui proiect, vreme de un an.

Bacăul – în expectativă

Exasperată de faptul că Bacăul nu se hotărăște să se decidă dacă participă sau nu la Zona Metropolitană, Codruța Arvinte a decis să forțeze Consiliul Local al municipiului reședință de județ să ia o decizie. Ea a anunțat demararea unei inițiative legislative care să pună în discuția consilierilor un proiect de hotărîre cu privire la asocierea în Zona Metropolitană. Pentru aceasta, avea nevoie de semnătura a cinci procente din populația cu drept de vot a Bacăului. „Acum 20 de ani, Aerostar și Combinatul Chimic se aflau în afara Bacăului; acum sînt în oraș. Peste 20 de ani, unde se vor afla marginile Bacăului? Din 2007 vor veni fondurile structurale de la UE, care vor putea fi accesate doar în anumite condiții. O zonă metropolitană va avea șanse mult mai mari să obțină banii europenilor” – spunea, la acea vreme, Codruța Arvinte.

Un pas înapoi

Municipalitatea băcăuană nu a mai așteptat strîngerea semnăturilor pentru inițiativa legislativă demarată în martie 2006. Prin glasul primarului Romeo Stavarache a fost propus un nou proiect de Zonă Metropolitană, astfel încît tot ceea ce se realizase pînă în primăvara anului trecut s-a pierdut. Inclusiv votul consiliilor locale din cele 17 comune, iar toată documentația a trebuit să fie luată de la zero. Din aprilie pînă în octombrie 2006, timpul a fost pierdut în discuții sterile de genul cîți reprezentanți să aibă fiecare localitate în Consiliul de Administrație al Zonei Metropolitane sau unde să fie sediul acesteia. Lovitura de grație avea să vină la finele lui noiembrie 2006, cînd Consiliul Local al comunei Nicolae Bălcescu a votat în unanimitate respingerea asocierii în Zona Metropolitană, deși votaseră pentru primul proiect, cel al consilierului Codruța Arvinte.

Detașament de convingere

Lovitura celor de la Nicolae Bălcescu i-a năucit pe cei care preluaseră proiectul Zonei Metropolitane. în disperare de cauză, s-a luat decizia să fie delegați mai mulți consilieri municipali care să meargă la Nicolae Bălcescu și să-i convingă de necesitatea afilierii la Zonă. Explicația este la îndemîna oricui: Bălcescu este cea mai bogată comună din județ, aproape înglobată în municipiu. Efortul de convingere pare să fi dat roade, primarul Francisc Tancău declarîndu-ne ieri că va propune proiectul de asociere la Zona Metropolitană la următoarea ședință de consiliu. însă refuzul lor de anul trecut nu a rămas fără efecte: ei nu vor mai fi așteptați, iar Asociația va fi înregistrată și fără comună, urmînd ca Nicolae Bălcescu să poată adera ulterior, în caz că se hotărăște.

Investiții de 600 milioane de euro

Constituită în mai 2005, Zona Metropolitană Oradea a fost prima din România. Orădenii nu au pierdut, ca Bacăul, doi ani în dispute politice și au trecut la treabă. Municipiul Oradea s-a asociat cu șapte comune limitrofe și a reușit să realizeze proiecte pentru care a primit deja finanțare. Zona Metropolitană Oradea și-a realizat un portofoliu de proiecte pe șase ani, pînă în 2013, în valoare de 619 milioane de euro, cu finanțare de la bugetul local și cel județean, din fondurile structurale ale UE, din fondurile de coeziune, de la Guvern și din credite bancare. Proiectele orădenilor sînt axate pe dezvoltarea infrastructurii de acces, a infrastructură de mediu, infrstructura energetică, pe tursim și afaceri, învățămînt, sănătate, resurse umane, dezvoltare rurală și cooperare transfrontalieră.
De exemplu, proiectul pentru modernizarea Aeroportului Oradea este finanțat în proporție de 35 la sută din fonduri europene. Un proiect referitor la modernizarea transportului public în cadrul localităților din Zona Metropolitană Oradea este finanțat de UE în proporție de 85 la sută. în timp ce pentru reabilitarea școlilor băcăuane se consumă fonduri de la bugetul local sau se așteaptă bani de la Guvern, în localitățile din Zona Metropolitană Oradea banii vin în proporție de 85 la sută de la UE. Toate acestea au și un cost: realizarea documentației se ridică la circa șapte milioane de euro. (Răzvan BIBIRE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!