Pacienții se pot trezi pe lista altui medic de familie

Administrator

De la începutul anului, orice medic de familie care nu vrea să mai profeseze în rețeaua sanitară primară poate să transmită unui coleg de breaslă sau altcuiva, contra unei sume de bani, atît patrimoniul cabinetului, cît și lista cu toți asigurații și persoanele beneficiare ale pachetului minim de servicii medicale înscrise la el, fără să fie obligat să-i întrebe pe pacienții lui dacă sînt sau nu de acord cu aceasta. Printr-un ordin al ministrului Sănătății, medicii de familie au libertatea de a vinde sau lăsa moștenire afacerea, indiferent dacă sînt proprietarii cabinetului în care își desfășoară activitatea ori au drept de folosință (contract de concesionare, în cele mai multe cazuri) asupra lui. Cel care cumpără sau moștenește afacerea va prelua forma de deținere a spațiului, dotarea lui, precum și lista de asigurați. Altfel spus, medicul titular îi va transmite praxisul. Acesta este constituit din patrimoniul de afectațiune profesională (activitatea medicală), infrastructura cabinetului și din clientelă, respectiv pacienții și ceilalți beneficiari ai serviciilor prestate de el.
Infrastructura este reprezentată de spațiile ori imobilele în care funcționează cabinetul sau punctul de lucru al acestuia, precum și de anexele și terenul aferent. Infrastructura, patrimoniul și lista de pacienți vor fi preluate de alt medic, în cazul pensionării titularului cabinetului, decesului sau încetării activității lui din alte motive (boală, handicap, interdicție de a exercita profesia sau propria decizie) ori schimbării domiciliului. Preluarea activității este permisă, însă, numai unui medic specialist în medicina de familie ori unei unități sanitare cu acest profil, care are cel puțin un doctor cu specialitatea amintită. în cazul moștenirii praxisului, moștenitorii sînt obligați să angajeze un medic de familie pentru o perioadă de cel mult un an, ei neavînd dreptul să schimbe destinația cabinetului. în acest interval, ei trebuie să definitiveze acțiunea de preluare a praxisului de către un medic specialist în medicina de familie. Dacă, totuși, situația nu se rezolvă în acest sens sau nu există moștenitori, atunci autoritățile locale și Autoritatea de Sănătate Publică (ASP) Bacău vor lua măsuri pentru înființarea unui alt cabinet de medicină de familie, cu un nou titular.

Patru cabinete își așteaptă noii medici

Introducerea acestui ordin simplifică mult rolul Autorității de Sănătate Publică în ce privește asigurarea rețelei primare cu medici de familie. „De trei luni, noi nu mai organizăm concurs pentru posturile de medici de familie care se vacantează, prin plecare, deces ori pensionare. Nu mai eliberăm decît un acord de principiu pentru cei nou intrați în rețeaua primară. Prin acest ordin, medicul are dreptul să vîndă praxisul sau să-l lase moștenire, fără avizul nimănui. Chiar este un caz. La Moinești, în urma decesului unui medic de familie, cabinetul, cu tot ceea ce reprezintă el, a fost scos la vînzare. Din ce știu eu, nu s-a găsit încă un cumpărător”, a spus Adam Jofa, șeful serviciului Resurse Umane din cadrul ASP Bacău. în prezent, în județul Bacău sînt încă trei posturi vacante de medici de familie, la Asău, Filipeni și Tătărăști, toate libere în urma plecării celor care le-au deținut. Ei au ales să profeseze în altă parte, unul chiar în străinătate. Toate cele trei cabinete sînt în proprietatea consiliilor locale respective, ele fiind concesionate medicilor care le-au abandonat. Cei care au fost titularii lor nu s-au gîndit, însă, la vînzarea praxisului. Dar cum țările Uniunii Europene îi așteaptă cu brațele deschise, în primul rînd, pe medicii de familie, este de așteptat să fie din ce în ce mai multe cazuri de vînzare sau transmitere a praxisului.

Vînzarea praxisului, bucuria medicilor de familie

Evident, posibilitatea de a scoate bani din vînzarea sau transmiterea praxisului este primită de medicii de familie cu mare bucurie. „Este o măsură bună. în toate țările civilizate se practică. Nu este o invenție a noastră, a românilor. Mi se pare normal ca dacă ai investit într-un cabinet să poți apoi să vinzi praxisul. Dar nu vorbesc doar de cabinet. Noi investim și în pacienți. Pentru că, dacă ești un medic bun, competent, ai și pacienți pe măsură, la fel de buni. Preluarea listei de pacienți de către cel care a cumpărat sau moștenit praxisul nu mi se pare un lucru rău. Dimpotrivă. Cunosc un caz, în Bacău, în care un medic de familie și-a închis cabinetul și pacienții lui au rămas pe dinafară. Au trebuit ei să-și caute alt medic. Cei care vor să plece la alt doctor au această posibilitate, nu le îngrădește nimeni dreptul de a alege”, consideră doctorul Cătălin Andriescu, președintele Asociației Județene a Medicilor de Familie. Totuși, pacienții transferați la medicul care a cumpărat, preluat spre folosință ori moștenit cabinetul vor trebui să rămînă pe lista lui cîteva luni bune. Conform Contractului-cadru de acordare a asistenței medicale în sistemul asigurărilor de sănătate, pacienții se pot muta la alt medic de familie doar după șase luni de la înscrierea pe lista celui care se află. (Elena ȚINTARU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.