Părinții spirituali

Mihai BUZNEA

Publicațiile românești au consemnat, recent, o știre de importanță aparte pentru toți cei care urmăresc evoluția evenimentelor legate de politicile naționaliste ale liderilor maghiaro-secui: UDMR renunță la promovarea obiectivelor sale prin apelarea la sprijinul organismelor europene și își concentrează eforturile spre măsuri care să își găsească susținerea printre instituțiile ce guvernează statul român, fără însă a se abate de la ideia dobîndirii autonomiei Ținutului Secuiesc, precum și a autonomiei administrative largi a celorlalte zone locuite de maghiari. Un prim pas în această direcție ar fi promovarea limbii materne și recunoașterea acesteia ca o alternativă la limba oficială în ținuturile respective.
întîmplarea face ca o recentă rezoluție a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării să-l considere nevinovat pe liderul Partidului Conservator, senatorul Dan Voiculescu, pentru inițiativa sa de a propune în Parlament un proiect de lege care să-i oblige pe toți cetățenii țării, indiferent de etnie, să învețe limba română, sub sancțiunea pierderii cetățeniei în caz de refuz ori de neconformare.
Așadar, lucrurile par să reintre pe făgașul lor normal. Aparent doar, pentru că ofensiva limbii maghiare este departe de a-și pierde din suflu. Celor cărora încă nu știu este bine să li se spună că promotorii și conducătorii Asociației Ceangăilor Maghiari din Moldova, cu sediul în municipiul Sf. Gheorghe (!) susțin un program cu obiective precise, sugestiv intitulat „Părinții spirituali”, ce-și propune să ajute învățămîntul în limba maternă al copiilor ceangăi din satele cu populație ceangăiască din județele Bacău și Neamț. Aflăm acest lucru din ziarul „Hargita Nepe” (Miercurea Ciuc), dar și din alte publicații de expresie maghiară, precum „Uj Kelet” (care apare la Gheorgheni) sau „Uj Magyar Szo” (din București). Am reținut, de asemenea, și citez dintr-un comentariu semnat de Kanya Gyongyver, pe marginea dezbaterilor din cadrul întîlnirii pe care președinta Parlamentului Ungar – Szili Katalin, a avut-o cu cîtva timp în urmă cu reprezentanții organizațiilor ceangăilor maghiari din Moldova: „Solomon Adrian, președintele AMCM, a spus că în momentul de față 1.400 de copii învață limba maghiară ca limbă maternă. Totodată, aproximativ 9.000 de copii vorbesc limba maghiară acasă, în familie, însă ei nu pot învăța în limba maghiară, printre altele, din lipsă de pedagogi. Pentru acest an, bugetul ungar, prin programul «Petras Incze Janos» sprijină cu 56 milioane forinți programele culturale, de învățămînt și de cercetare ce servesc păstrării identității și a limbii maghiare a ceangăilor maghiari, respectiv finanțarea instituțiilor (…). în momentul de față, în Ținutul Ceangăilor, predarea limbii maghiare se face oficial în 15 localități, iar în trei sate în afara școlii, pentru aproape 1.400 de copii, cu 32 de profesori (…). în Moldova, majoritatea populației catolice este de origine maghiară, numărul acestora putînd fi estimat la 250 de mii și sînt aproximativ 60 – 70 de mii de persoane care și astăzi vorbesc cea mai arhaică formă a limbii maghiare”.
în context, să mai precizăm că președinta Parlamentului Ungar intenționează ca în primăvara acestui an să efectueze o vizită în Ținutul Ceangăilor și în școlile de aici, dar și să aibă o întîlnire oficială pe această temă cu președintele Camerei Deputaților din Parlamentul României.
„Părinții spirituali” nu se opresc, însă, doar la aceste forme de acțiune. La sfîrșitul anului trecut, era așteptată ieșirea de sub tipar a unei cărți de un impact aparte asupra adresanților: „Cu bicicleta pentru slujba religioasă maghiară a ceangăilor din Moldova”, autorul susținînd că a parcurs peste 4.000 de kilometri cu acest mijloc de locomoție tocmai pentru a susține demersul organizației sale. între paranteze fie spus, un asemenea periplu poate reprezenta un record în sine, din moment ce din Moldova pînă la Budapesta sînt mai puțin de o mie de kilometri, iar între așezările cu populație ceangăiască distanțele sînt foarte mici!
Consider potrivit să închei acest subiect tot cu un citat din aceeași presă de expresie maghiară: „Pentru aceasta (învățarea limbii maghiare – n.n.) trebuie găsită o soluție europeană. în momentul de față și Guvernul ungar și-a asumat un rol în finanțarea învățămîntului, însă este nevoie și de sprijinul organismelor oficiale din Moldova…”.
Să recunoaștem: sînt plini de umor (spre a nu spune – de tupeu) partenerii noștri, din moment ce ne doresc a le fi alături la astfel de proiecte!lă în ținuturile respective

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!