„Pas” la echivalarea studiilor pentru asistenții medicali și moașe

Administrator

Asistentele medicale și moașele care doresc să lucreze în meseria lor într-o unitate sanitară dintr-o țară a Uniunii Europene vor trebui să mai aștepte pînă ce visul lor se va împlini. Pe 18 aprilie, Ministerul Sănătății Publice (MSP) a decis sistarea eliberării certificatelor și a adeverințelor prin care se recunosc în celelalte state membre ale UE titlurile de calificare dobîndite în România în profesiile de asistent medical și moașă. Reluarea acordării se va relua după 1 mai. Din comunicatul afișat pe site-ul MSP se poate înțelege că dosarele primite pînă acum, în virtutea cărora a eliberat certificatele, nu au fost complete și că ar mai trebui atașate la ele planul de învățămînt (adeverință de școlarizare) și cartea de muncă sau adeverința cu privire la activitatea desfășurată în profesie. Cei care au depus dosarul la minister pînă în 18 aprilie și nu au prezentat și cele două documente vor trebui să-l completeze cu acestea.

N-au experiență, dar vor „afară”

La sediul Filialei Bacău a Ordinului Asistenților și Moașelor din România, zilnic, vin zeci de persoane pentru a obține autorizația de liberă practică și informații referitoare la echivalarea studiilor. „La noi, la sediu, susțin o lucrare teoretică de 40 de întrebări. La acest test trebuie să ia cel puțin nota șapte. Apoi, noi întocmim un proces verbal cu rezultatele, pe care îl înaintăm Comisiei Naționale pentru validare. Din start, noi am ținut ca dosarele să fie solide, inclusiv cu adeverință de la locul de muncă”, a declarat Minodora Chicea, președinta Filialei Bacău a OAMR. în ultima vreme cele mai interesate de plecare sînt persoane care nu au experiență în meserie. „Cele mai multe care vor să lucreze în țările UE au absolvit școala acum un an sau doi și nu au măcar un stagiu de practică. Pentru ele, plecarea este mai mult o aventură”, a mai spus Minodora Chicea. Absolventele trebuie să facă practică medicală cel puțin șase luni, după care dau un examen de asistent debutant. Ca să aibă șanse să fie acceptate ca asistente în străinătate vor trebui să demonstreze că au profesat în România cel puțin trei ani în ultimii cinci.

Criză de medici în spitale

Structura de personal a spitalelor, de la începutul lui 2007, arată că acestea nu duc lipsă de asistene. La sfîrșitul lui 2006, rețeaua sanitară publică (spitale și policlinici ale acestora) funcționa cu 45 de salariați mai puțin, dar deficitul nu se înregistra la asistenți medicali. Criză de personal este în rîndul medicilor. Dacă în anul 2005 în spitale și policlinici lucrau 534 doctori, la începutul lui 2007 rămăseseră 498. Numai în Spitalul Județean de Urgență este nevoie de 12 medici. Cît despre cadrele medii sanitare (asistenți), la sfîrșitul lui 2005 acestea numărau 1.807, iar la începutul lui 2007 – 1.809. „Asistentele cu experiență nu se decid așa ușor să plece. Pînă nu au un contract de muncă sigur în țara unde vor să lucreze, nu se duc”, a conchis președinta Filialei Bacău a OAMR. (Elena ȚINTARU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.