Patronii care nu-și plătesc la timp datoriile către stat riscă să facă pușcărie

• neplata la timp a obligațiilor bugetare este considerată infracțiune și se poate pedepsi și cu închisoarea • agenții economici „uituci” sînt pasibili de amezi de pînă la jumătate de miliard de lei • cea mai mică sancțiiune financiară pe care o poate primi un de agent economic este de 100 de milioane de lei.

Sistemul fiscal român capătă pe zi ce trece conotații penale pentru cei care nu respectă prevederile în domeniu. Cele mai noi astfel de prevederi îi situează pe agenții economici sau mai bine spus pe administratorii acestora, care, răspund în fața legii pentru societate, în rîndul infractorilor, în cazul în care nu-și achită la timp obligațiile bugetare. Mai precis este vorba despre Legea nr. 79 din 2003 privind colectarea creanțelor bugetare care aduce pe lîngă modificările de fond în ceea ce privește relația contribuabililor (persoane fizice și juridice) cu sistemul de bugete publice și noutăți în ceea ce privește sistemul de sancțiuni care se aplică în cazul nerespectării prevederilor legale. În fapt, Legea 70 din 2003 modifică și completează Ordonanța Guvernului 61 din 2002 și precizează printre altele că „reținerea și nevărsarea de către plătitorii obligațiilor bugetare a sumelor reprezentînd impozit pe salarii și venituri asimilate salariilor, impozit pe dividende și impozit datorat de nerezidenți pentru veniturile realizate în România, în cel mult 30 zile de la scadență, constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 100 de milioane de lei la 500 de milioane de lei”.

În primul rînd, actul normativ îi informează pe agenții economici că data plății impozitelor, taxelor, contribuțiilor și tuturor celorlalte obligații este în cazul în care se efectuează în numerar cea înscrisă în documentul de plată eliberat de organele unde se efectuează plata. În cazul plății efectuate prin decontare bancară sau prin mandat poștal, pentru obligațiile bugetare cu termen de plată fix sau stabilit sub formă de interval, datoria este considerată stinsă în momentul în care banii au ajuns efectiv în cont, nu data mandatului sau a ordinului de plată. „Considerăm că plata obligațiilor bugetare la termenele de exigibilitate depinde în mare măsură de pregătirea decontărilor de către contribuabili și de relația acestora cu unitățile bancare și poștale, după caz. În acest scop, la efectuarea plăților prin decontare bancară sau mandat poștal, debitorii trebuie să țină seama de perioada de timp afectată circuitului bancar sau poștal, astfel încît suma datorată să ajungă în contul bugetar corespunzător înainte sau cel tîrziu în ziua termenului de plată”, ne-a declarat Maricel Radu, purtătorul de cuvînt al Direcției Generale a Finanțelor Publice (DGFP) Bacău.

În cazul în care debitorii nu-și achită la termenul scadent obligațiile bugetare se aplică dobînzi de întîrziere și penalități. „Agenții economici știu că de la 1 ianuarie 2003 se aplică o dobîndă de 0,06 la sută pe zi din suma datorată. Dobînzile se calculează pentru fiecare zi, începînd cu ziua imediat următoare scadenței obligației bugetare și pînă la data stingerii sumei datorate. De asemenea se aplică și penalități de întîrziere de 0,5 la sută, pentru fiecare lună începînd cu data de întîi a lunii următoare celei în care acestea aveau termen de plată”, ne-a mai spus Radu. La toate acestea se adaugă și penalitățile uzuale care se aplică în cazul în care vreunul dintre agenții economici ar „uita” că îi este dator statului. Se aplică o cotă de 10 la sută penalități pentru nevirarea în termen de 30 de zile de la data scadenței, a sumelor datorate cu titlu de obligații bugetare calculate și reținute la sursă (impozitul pe salariu, asigurările de sănătăte, șomaj, asigurările de pensii). De asemenea agenților economici li se mai aduce în atenție faptul că sustragerea, substituirea, degradarea sau înstrăinarea bunurilor sechestrate se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 50 la 100 de milioane de lei. (Mirela ROMANEȚ)