Pericol pentru sugari în 33 de localități

Apa care aduce moartea
• în fiecare an, zeci de bebeluși se îmbolnăvesc de „boala albastră” n ei sînt intoxicați cu nitriții sau nitrații din apa de la fîntîni n în județ, în 33 de comune și orașe, apa fîntînilor este poluată cu aceste substanțe n poluarea se datorează amplasării fîntînilor mai jos de WC și grajd și deversării pe sol a dejecțiilor de la animale n o sursă de apă centralizată ar rezolva situația din aceste localități

Considerată cea mai curată și mai puțin poluată, în comparație cu ceea ce curge la robinetele din apartamentele orășenilor, apa din multe fîntîni de la țară nu este nici ea ceea ce pare a fi. în multe localități rurale, pînza freatică este și ea poluată cu diverse substanțe, astfel că, mai ales pentru copii, poate fi otrăvitoare. Și aceasta deoarece, inconștienți de riscurile asupra sănătății lor și a copiilor, mulți „gospodari” de la sate utilizează îngrășămintele naturale ori își construiesc fîntîna fără a ține cont de nici o normă sanitară.
în județul Bacău, apa din sute de fîntîni conține o cantitate mare de nitrați sau nitriți, proveniți din gunoiul de grajd și dejecțiile de la animale. Folosită la prepararea ceaiului și a laptelui, această apă poluată provoacă sugarilor methemoglobinemie, cunoscută și sub numele de „boala albastră”, afecțiune care, netratată imediat, poate duce la deces. Chiar dacă Autoritatea de Sănătate Publică (ASP) Bacău a avertizat toate primăriile privind riscul de îmbolnăvire, numărul cazurilor se menține la un nivel ridicat. în primele nouă luni din acest an au fost 12 cazuri de intoxicație cu nitrați/nitriți. Anul trecut, au fost 28. La Blăgești și Gura Văii – cîte trei, Dămienești și Vultureni – cîte două, Buhuși, Gîrleni, Săucești, Odobești, Plopana, Letea Veche, Sărata, Faraoani, Răcăciuni, Parava, Horgești, Pîncești, Corbasca, Sascut, Onești (cartierul Slobozia), Motoșeni, Răchitoasa și Bacău (a consumat apă din izvorul de la Săucești), cîte un caz, în unele zone fenomenul fiind o urmare a inundațiilor. Pentru comparație, menționăm că în 2000 au fost 42 cazuri, 2001 – 37, 2002 – 23, 2003 – 17, iar în 2004 – 21. „Anul acesta sînt mai puține cazuri, într-adevăr, dar și unul dacă ar fi, tot este grav. «Boala albastră» este o afecțiune deosebit de periculoasă. Cu cît vîrsta este mai scăzută, cu atît simptomatologia este mai gravă. Evoluția bolii este foarte rapidă, de doar cîteva ore. Dacă nu se pune imediat diagnosticul și nu se intervine prompt, se poate ajunge și la deces. Dar și dacă este salvat copilul, în cele mai multe cazuri rămîn sechele neurologice și hepatice. Recuperarea lui este sub semnul întrebării”, ne-a declarat doctorița Carmen Roșculeț, șefa compartimentului Asistența Mamei și Copilului din cadrul ASP Bacău.

în zeci de comune, fîntîni cu apă otrăvită

în comunele județului, sursele de apă existente corespund din punct de vedere fizico-chimic și bacteriologic în proporție de aproximativ 80 la sută. în majoritatea cazurilor, care reprezintă diferența de 20 la sută, calitatea apei brute este influențată de intervenția umană. Pentru că resursele de apă au fost exploatate nerațional, unele fîntîni au secat, a coborît nivelul pînzei freatice sau, dimpotrivă, a crescut, ducînd la înmlăștinirea terenurilor. Pe lîngă aceasta, în mediul rural fîntînile sînt poluate ca urmare a deversării de ape de spălare sau dejecții pe sol și în cursul rîurilor ori al pîraielor. Apoi, în multe gospodării, WC-ul și grajdul sînt amplasate mai sus de sursa de apă, ceea ce face ca toate dejecțiile să se scurgă în pînza freatică. în urma analizelor efectuate la fîntîni, ASP a constatat depășiri ale concentrației maxime admise la nitrați (50 mg/l) în localitățile: Căiuți, Heltiu-Căiuți, Valea Budului-Mărgineni, Măgura (317 mg/l), Bogdănești, Luizi Călugăra, Părău-Luizi Călugăra, Chetriș-Gioseni, Faraoani, Valea Mare-Faraoani, Podu Turcului (321), Ștefan cel Mare, Teiuș-Parava, Răcăciuni, Buhuși (cartierele Mocani și Orbic), Lipova, Cleja, Alexandrina-Cleja, Brătila-Helegiu, Valea Seacă (223), Dămienești, Drăgești și Călugăreni-Dămienești, Poiana Conțești-Sascut, Săucești, Onești (cartier Slobozia), Orășa-Livezi, Berești Bistrița, Tîrgu Trotuș, Berești Tazlău, Ardeoani, Ilieși-Ardeoani, Plopana (317), Vladnic-Parincea, Coțofănești, Vultureni, Medeleni-Vultureni, Negri, Hălmăcioaia-Racova, Bîrsănești (228) și Pîrjol.

Soluția, sursă de apă centralizată

Analiza apei din fîntînile de unde au fost alimentați copiii intoxicați cu nitrați și nitriți a arătat că, în proporție de 70 la sută din cazuri, creșterea valorii nitratului se datorează concentrației mari din sol a acestei substanțe. Restul de 30 la sută este cauzată de tratarea terenului din jurul fîntînii cu îngrășămînt natural sau de amplasarea necorespunzătoare a sursei de apă. „Instituția noastră, prin compartimentul Igiena Mediului și asistenții de igienă, a stabilit exact zonele în care apa este poluată cu nitrați și nitriți. Medicii și asistenții noștri au trecut pe la fiecare primărie și medic de familie, ca să atenționeze populația să nu mai folosească apa pentru preparatul hranei sugarilor. Unele primării au rezolvat cu o sursă de apă centralizată, astfel că aici s-a redus considerabil riscul. La Faraoani, comună foarte expusă și cu multe cazuri de «boală albastră», s-a introdus sursă de apă centralizată și sînt din ce în ce mai puține asemenea situații. Din păcate, în marea majoritate a comunelor continuă să nu se țină cont de normele de amplasare a fîntînilor. Se fac și acum mai jos de closete și grajduri, încît toate dejecțiile se scurg în pînza freatică”, a declarat doctorul Marin Buștuc, director adjunct al ASP Bacău. (Elena ȚINTARU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!