Personaj comic sau… grotesc?!

Un cititor statornic al ziarului nostru m-a oprit pe stradă și, pe un ton amical, mi-a atras atenția că numele de „Clevetici” pe care l-am dat acestui serial este cam dur. Dezbătînd acest amănunt pe mai multe fețe a admis că i se potrivește destul de bine în combinație cu Emil Boc. Ne-am amuzat de acest gînd, dar am spus că lui Boc i se potrivește mai bine denumirea de „Papagal”, adică slugă, că tot vrea tutorele său să fie „stăpîn”.
în ce mă privește, numele satiric dăruit de Alecsandri personajului omonim suspendatului mi se pare un eufemism, un duios și dulce alint pentru personajul viclean, primitiv ca gîndire și atitudine, și totodată de agresivitate greu de înțeles pentru un om politic pretins democrat. Retorica ultimelor cleveteli demagogice ne-o demonstrează cu prisosință. Obsesia puterii îi întunecă mintea întratît, încît de rațiune nu mai poate fi vorba. Puterea este asociată în mintea lui Clevetici cu o altă obsesie care-i devorează ființa; aceea de a face un partid unic din două grupulețe care se agită în prezent cam cu neputință și cam dezarticulat ca obiective și coerență ideologică. Este vorba de tandemul Boc – Stolojan.
Omul nostru vrea un partid monolit, pentru care pînă la adausul de marxism-leninism n-ar mai fi decît un pas. El – „stăpîn” la Cotroceni (vrabia mălai visează!); ei – „slugile” de la Victoria. Poporul este chemat la acest referendum să se pronunțe cu privire la votul Parlamentului. Dacă „poporul” atîta invocat de demagogia pedistă se va trezi la realitate și va vota pentru suspendare, atunci scena politică a României, cu destule păcate și stîngăcii în guvernarea țării, se va descotorosi de un personaj înclinat spre dictatură și totalitarism. în caz contrar, vom fi martorii unor evenimente politice fără precedent de la înlăturarea dictaturii ceaușiste.
Sondajele, indiferent de cine sînt comandate și plătite, arată că victima celor 322 de parlamentari va triumfa în referendumul din 19 mai cu 70%, nici mai mult, nici mai puțin. Pe 20 mai vom afla dacă ziua de 19 – o sîmbătă ca oricare alta, va fi fost una cu trei ceasuri rele și dacă vom avea temeiuri s-o numim zi de rușine. Pentru cine? Vă voi spune „după”. Pînă atunci să admitem că liniștea orașului nostru a fost tulburată zilele acestea de vocea cam bolnavă a lui Th. Stolojan, care din niște megafoane instalate pe o mașină cu număr de București anunța în văzduh că fericirea țării și poporului va fi garantată dacă la referendumul din 19 mai vom vota „NU” suspendării președintelui. Și din acest amănunt se vede că un partid mic – PD-ul d-lui Boc – și cu anexa și mai mică, PLD-ul d-lui Stolojan, au Clevetici mari. Exemplarele tipice ieșite din pana lui Alecsandri, Caragiale, Mușatescu sau Tudor Popescu rămîn în amintirea noastră ca personaje comice, de cele mai multe ori simpatice. Cele din viața reală se dovedesc a fi de-a dreptul grotești, departe de a mai amuza pe cineva.
încă o dată se adeverește că viața, mai precis realitatea politică a României postdecembriste, este luată din literatură. E din ce în ce mai trist. Boala aceasta nu se poate vindeca decît cu exercițiul democratic al votului. Da, aceasta este soluția. (Valeriu TRAIAN)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!