Petrolul infestează fîntînile de la Zemeș

Redacția Ziarul de Bacău

Zemeș este una dintre localitățile în care aprovizionarea cu apă potabilă produce mari probleme populației. Pentru a avea apă de băut, localnicii trebuie să bată cîțiva kilometri și să se chinuie cu butoaie sau bidoane. Deși Consiliul Local din Zemeș a investit peste două miliarde de lei în amenajarea unei stații de tratare, apa amestecată cu petrol, care curge la robinete, îi face pe oameni să renunțe chiar și la spălatul rufelor.
Comuna Zemeș este alimentată de unul dintre izvoarele Tazlăului, care vine de pe Vîrful Holmu. Pe cursul izvorului sînt amplasate un denisipator, două stații de filtrare și două stații de filtrare lentă. După ce este curățată de suspensii, apa ajunge la Foale, locul în care a fost montată noua stație de tratare bacteriologică. Cu toate acestea, nici unul dintre locuitorii comunei, care este racordat la rețeaua de distribuție, nu îndrăznește să bea nici măcar un pahar de apă. „La Zemeș a fost adusă o stație de tratare cu ultraviolete și clor gazos. Apa care iese din stație este potabilă și corespunde din toate punctele de vedere, dar pe parcursul ei se pare că ceva se întîmplă, deoarece în aval, la nici patru sute de metri, ea își schimbă compoziția și culoarea și nu mai poate fi consumată”, spune primarul Ioan Șelaru. Deși au aflat de punerea în funcțiune a stației de filtrare, oamenii nu sînt deloc încîntați, cu atît mai mult cu cît, mai nou, sînt nevoiți să plătească apa pe care o consumă. „De cînd s-a montat stația, sîntem nevoiți să plătim. Nimeni nu este de acord cu așa ceva. Este bătaie de joc. Culoarea apei este neagră din cauza petrolului. Nici vorbă să putem să ne spălăm hainele. De băut ce să mai spun? O dată pe săptămînă mergem cu căruța plină de butoaie, la un izvor din apropiere și ne alimentăm”, spune unul dintre săteni.
Nici la școlile din comună, situația nu este mai bună. Elevii de la Școala „Mihai Eminescu” sînt nevoiți să traverseze șoseaua și rîul Tazlău, pentru a ajunge la un izvor cu apă potabilă. „Situația este extrem de neplăcută. Copiii care vor să-și potolească setea sînt obligați să treacă peste stradă și rîu și să se expună accidentelor. Uneori o trimitem la izvor pe femeia de serviciu, dar asta nu este o soluție”, se plîng cadrele didactice.
Mulți dintre locuitorii din Zemeș au preferat să își sape fîntîni, dar nici apa din pînza freatică nu este de calitate. „Cu siguranță există infiltrații și în pînza freatică. La Zemeș, avem fîntîni care au adîncimi cuprinse între șapte și treizeci de metri, dar și așa oamenii spun că apa este plină petrol”, susține unul dintre profesorii de la școală.
Cînd vine vorba despre apa pe care sînt oblgați să o consume, că vor, că nu vor, locuitorii Zemeșului blestemă lichidul negru, cu toate că exploatarea lui constituie sursa lor de existență. „Foarte mulți spun că dacă nu ar fi existat petrolul, aici am fi avut o zonă foarte frumoasă, dar după părerea mea, fără petrol nu ar fi existat Zemeșul”, spune primarul.
Comuna Zemeș va avea în curînd încă o stație de captare și tratare a apei. Ea va fi construită în satul Bolătău și va costa peste 30 de miliarde de lei. Zilele următoare, Consiliul Local va organiza o licitație la care sînt invitate să participe firmele care sînt interesate. (Oana MĂGUREAN)arte frumoasă, dar după părerea mea, fără petrol nu ar fi exist

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.