Un scandal de sezon, cu mulți actori și replici cînd pitorești, cînd neortodoxe, în care abundă expresiile de maidan și amenințările de tot felul, face deliciul băcăuanilor în această toamnă tîrzie și destul de generoasă. Vrei circ?, spune o vorbă; du-te la piață și-l vei avea cu vîrf și îndesat! Presa băcăuană, care își vîră coada peste tot, pe unde vrei și pe unde nu vrei, participă „de pe margine” la acest spectacol în care protagoniștii au, fiecare, dreptatea lor, cu vorbe ce te duc cu gîndul „la ușa cortului”. Dar asta-i altă poveste, să nu ne îndepărtăm de cele ce vrem, de fapt, să spunem: administrația piețelor a hotărît ca produsele de volum – precum varza de toamnă, cartofii, ceapa – să fie vîndute fie la tarabe, fie în locuri special amenajate, nicidecum în parcările ce mărginesc piața centrală agro-alimentară. Motivele unei asemenea măsuri: decongestionarea spațiilor de expunere și vînzare, evitarea aglomerărilor, protecția locatarilor din blocurile ce mărginesc zona respectivă. Cu toate acestea, producătorii agricoli preferă să-și desfacă mărfurile direct din mașinile parcate aici, mizînd pe acceptul tacit al cumpărătorilor și ignorînd restricțiile, atenționările și chiar amenzile aplicate de gardienii publici. Cei mai afectați de acest mod de lucru sînt locatarii, care-și strigă în gura mare disperarea fără ca cineva să-i ia prea mult în seamă.
De ce s-a ajuns la astfel de conflicte? Unde este „buba” și de ce nu crapă? Că nu pot fi toți mulțumiți, e cît se poate de clar. Exact ca-n zicala cu varza și capra… vecinului. Chitanța ține de modernitate: greșești, plătești, n-ai încotro! Mai multe puncte de vedere pe această temă ce revine în actualitate în fiecare toamnă a ținut să ne prezinte unul dintre colaboratorii noștri, economistul Pavel Darie:
Ca unul dintre cei implicați direct în realizarea pieței agro-alimentare din zona centrală a municipiului Bacău, în condițiile impuse de menghina legislației în vigoare la data realizării acestui obiectiv – anii 1975-1980 -, încerc să prezint unele opinii în legătură cu incidentele destul de frecvente și care se perpetuează de cîțiva ani buni, dintre producătorii de produse agro-alimentare și administrația piețelor. In aceste scandaluri se regăsesc, din nefericire, și locatarii blocurilor din zonă, care se văd obligați să suporte întregul arsenal de inconveniente provocate de desfășurarea activității comerciale, precum și de traficul mijloacelor de transport.
Incidentele provocate în piața centrală, așa cum sînt relatate de unele publicații băcăuane, își au o serie de cauze care s-au născut odată cu proiectarea pieții, dar și unele care s-au adăugat după anul 1990. Una dintre aceste cauze, cu implicații majore, o reprezintă spațiul limitat pentru organizarea unui complex comercial de o asemenea amplitutdine, flancat pe trei părți de blocuri în care locuiește o populație extrem de numeroasă.
Problematica terenului destinat acestui edificiu comercial a fost prezentă încă din faza fundamentării indicatorilor tehnico-economici și pînă la definitivarea proiectului. In această conjunctură, una din soluțiile adoptate de factorii responsabili în proiectarea și realizarea pieții a fost aceea de a se limita structura și obiectul de activitate al unităților comerciale din perimetrul stabilit. Necesitatea și oportunitatea acestor concepte, bune sau rele pentru acea perioadă, cît și pentru prezent, au fost impuse de politicile în domeniu, chiar dacă realizatorii dispunenau și de alte oportunități pentru construirea unei piețe agro-alimentare moderne, care să răspundă necesităților în perspectivă. Amenajarea, ulterioară, a platoului acoperit pentru desfacerea produselor agro-alimentare de către comercianți și producătorii individuali, precum și modernizarea sectorului destinat desfacerii cărnii proaspete și a preparatelor din carne merită aprecierea cuvenită din partea tuturor. Țin să subliniez, în context, că transformările și adaptările operate în organizarea activităților din piață, intervenite după 1990, s-au aliniat în cea mai mare parte cerințelor impuse de economia de piață.
Cele spuse pînă acum nu înseamnă o îndepărtare de la subiectul inițial. Revenind la scandalul verzei, voi încerca să prezint alte cîteva opinii privind cauzele care au generat aceste dispute și pe care le pun la dispoziția celor interesați pentru o eventuală soluționare. Dacă se constată o anume amelioare a conflictului, aceasta nu se datorează unor măsuri de conjunctură, punctuale, ci faptului că sezonul desfacerilor se apropie de final. Gardienii publici continuă, totuși, să fie prezenți printre producători și să aplice amenzi (care merg pînă la 3 milioane de lei), într-o încercare de a ține lucrurile sub control. (Va urma) (econ. Pavel Darie)
Lasă un răspuns