Amnezii netratabile?
Năravurile vechi sînt perene și au rădăcini adînci, se țin scai de dreptul lor și nu s-ar da duse cu nici un chip, chiar dacă tragi de ele cu macaraua. Ofensiva de primăvară a edililor băcăuani a debutat cu același scenariu care face carieră de ani buni (e un fel de-a spune!), indiferent de culoarea politică a celor care se ocupă de confortul nostru citadin: centrul să arate bine, ce se află dincolo de el nu contează; cîtuși de puțin! Așa că s-au recroit vechile amenajări floricole, gazonul crește în voie, iar pietonul se bucură din plin de frumusețea neschimbată a peisajului. Să tot ieși la promenadă! Dar, vorba ceea: Bacăul nu-i Parisul, nici măcar Londra nu e, ca să fie brăzdat doar de bulevarde inundate de verdeață și, astfel, totul să arate fresh. Așa că după ce te-ai preumblat în tihnă pe „Mărășești”, vrei-nu vrei nimerești „pe laterale”, adică „la mahala”, unde peisajul care te întîmpină arată cu totul altfel; lăsat, adică, la voia întîmplării. O mostră, din foarte multele care se oferă „de bună voie și nesilite de nimeni” se poate găsi pe strata 9 Mai, dovadă indubitabilă a faptului că timpul nu le șterge chiar pe toate în scurgerea lui implacabilă. In primăvara anului trecut, blocurile de locuințe de pe această arteră paralelă a orașului au intrat în binecunoscutul program de reabilitare a fațadelor. Lucrările de toaletare au început la sfîrșitul lunii martie și s-au încheiat pe la începutul lui septembrie. Mai multe firme de construcții au fost implicate în acel program. Organizări de șantiere, spații verzi afectate, disconfort edilitar au fost „plăcerile” pe care locatarii-proprietari au trebuit să le suporte aproape o jumătate de an. Dar au trecut și lucrurile au reintrat pe făgașul lor normal. Constructorii s-au retras, și-au ridicat amenajările și utilajele, au făcut curățenie. Cu o excepție: locația din fața blocului situat la numărul 38. O baracă metalică de dimensiuni respectabile se lăfăie pe spațiul verde cu vedere la strada principală. „Uitată” aici de aproape 10 luni de zile de către firma proprietară, nimeni nu a mai întrebat de ea. Lacătul de pe ușă este martorul necuviinței crase și al delăsării. Nici un semn că ar putea, totuși, să-și schimbe destinația, reîntorcîndu-se la „domiciliul stabil”. In jurul său, semnele distrugerii sînt la fel de evidente; și de acuzatoare: vegetația distrusă, pămîntul poluat de varul și nisipul abandonate aici, ca și de urmele civilizatoare, precum sticle de plastic, resturi de hîrtie, de haine vechi intrate în putrefacție. Agresați zi de zi de asemenea priveliște, locuitorii din zonă, ca și numeroșii pietoni care trec permanent pe aici ridică întrebător din umeri, nedumeriți și acuzatori: oare chiar nu vede nimeni ceea ce sare de-a dreptul în ochi? Unde ne sînt edilii și cu ce se ocupă ei? Intervențiile făcute în acest răstimp la Direcția de Urbanism a Primăriei băcăuane s-au lovit de zidul tăcerii, iar nimeni dintre specialiștii săi nu s-a împiedicat de baraca ce se lăfăie în voia cea bună sub ochii citadinilor. Cum amneziile de primăvară riscă să se prelungească, cu prețul menținerii imaginilor dezolante ce-i lasă indiferenți și insensibili pe edili, trimitem această ilustrată pe adresa lor. Cu urarea de însănătoșire grabnică. (Florin Dunăreanu). e sare de-a dreptul în ochi? Unde ne sînt edilii și cu ce se ocupă ei? Intervențiile făcute în
acest răstimp la Direcția de U
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.