Plan de măsuri pentru combaterea secetei

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a întocmit un program de măsuri pentru diminuarea potențialelor efecte negative ale fenomenului de secetă, dar și celor hidrometeorologice periculoase ce se pot produce alternativ perioadelor de secetă pe teritoriul județului Bacău.
Conform planului, Sistemul de Gospodărire a Apelor va informa, pînă la 28 mai, utilizatorii de apă (agenți economici industriali, de gospodărire comunală și agrozootehnici) asupra fenomenului de secetă și a măsurilor ce se impun în această perioadă. Tot SGA va monitoriza situația asigurării cu apă a populației și agenților economici și va pune la dispoziția celor interesați foraje de medie sau mare adîncime în vederea echipării și utilizării acestora ca surse de apă. O altă măsură vizează intensificarea controalelor la marii poluatori pentru verificarea încadrării apelor uzate evacuate în prevederile autorizațiilor de gospodărire a apelor și depistarea imediată a situațiilor de poluare accidentală și difuză, acțiuni ce vor fi demarate de SGA și Garda de Mediu. Responsabilități au și agenții economici mari utilizatori de apă care vor trebui să facă, pînă la 28 mai, o verificare a instalațiilor și construcțiilor hidrotehnice de captare, tratare și distribuție a apei și să ia măsuri de menținere a acestora la parametri optimi de funcționare. De asemenea, agenții economici sînt obligați să respecte programele de lucrări și de exploatare în vederea înlăturării oricăror defecțiuni la prizele captărilor și să asigure funcționarea instalațiilor de recirculare a apei la capacitatea maximă. Autoritatea de Sănătate Publică va trebui să intensifice controalele asupra calității apei potabile și să asigure necesarul de medicamente și materiale dezinfectante pentru evitarea producerii unor epidemii. O altă măsură, aflată în sarcina Direcției Agricole, este aceea de monitorizare a deficitului de apă din sol și de asigurare a funcționării sistemelor de irigații. Dacă va fi cazul, primarii vor dispune limitarea consumului de apă la agenții economici racordați la sistemele centralizate de alimentare cu apă a localităților, asigurîndu-se cu prioritate apa pentru populație. Aleșii locali mai au ca sarcină curățarea, adîncirea și dezinfectarea fîntînilor precum și monitorizarea situației alimentărilor cu apă la nivelul localităților rurale și informarea SGA despre un eventual deficit de apă. Pînă la sfîrșitul lunii mai, Inspectoratul pentru Situații de Urgență va trebui să finalizeze inventarierea autospecialelor pentru transport lichide alimentare existente în județ, în vederea folosirii lor pentru asigurarea apei potabile pentru populația din zonele afectate de secetă. Tot pînă la finele lunii, Comitetele locale pentru situații de urgență vor trebui să completeze stocurile de materiale și mijloace pentru intervenții în situații de urgență generate de inundații și fenomene hidrometeorologice periculoase. Programul de măsuri urmează să fie completat și aprobat în ședința de astăzi a Comitetului pentru Situații de Urgență.

Pîinea nu are motive să se scumpească

Seceta prelungită, cauzată în principal de iarna călduroasă și de
temperaturile peste limitele normale înregistrate în ultima perioadă, i-a pus în alertă pe agricultori, dar și pe guvernanți, care au constatat că sînt afectate, deja, 10 județe, iar autoritățile locale au cerut ca unele zone să fie declarate calamitate. Situația de criză a fost semnalată în special în sudul țării, dar îngrijorarea se face simțită și în județul Bacău. Efectele secetei, puse de meteorologi pe seama încălzirii globale, ar putea avea, însă, și alte efecte economice: importuri masive de cereale, scumpiri ale produselor agro-alimentare și, nu în ultimul rînd, agricultura românească ar putea pierde puncte importante în competiția de pe piața Uniunii Europene.
Una dintre primele alerte a venit cu privire la prețul pîinii, pe care unii îl văd mai mare cu 30% din această toamnă. Din județul Bacău, însă, de la cel mai mare producător de făină din Moldova și de la unul dintre cei mai importanți producători de pîine și de paste făinoase din țară, societatea Pambac Bacău, semnalele sînt mai liniștitoare. Pambac, pentru lunile mai și iunie, are acoperit tot necesarul de
grîu. „Din punctul nostru de vedere – spune Alin Giurea, directorul general al societății – nu sînt probleme grele, iar din experiența mea cred că trebuie să vedem concret ce recoltăm cînd se intră la secerat, la jumătatea lunii iulie. Și dacă se recoltează numai jumătate din cele cinci milioane de tone de grîu, de care se vorbește, tot se obțin 2,5 – 3 milioane de tone. Deci, tot avem cu ce ne mișca șase-șapte luni. Situația nu este chiar atît de gravă. Dar au fost și ani mai grei în România, cînd am adus și 80% din necesarul de grîu, din afară. Iar despre scumpirea pîinii, cred că e devreme să ne pronunțăm. Vom vedea ce va fi în toamnă”.

Prețul cerealelor s-a dublat

Primele efecte ale acestui fenomen, în parte prezent, în parte anunțat, se văd pe piața liberă a cerealelor, unde, în numai o săptămînă, prețurile s-au dublat. în tîrgul din Tescani, porumbul boabe, grîul și făina au apărut cu prețuri majorate sîmbăta trecută. Pe cîmpurile băcăuane și prin grădini, plantele nu s-au uscat, dar nici bine n-o duc. Cîte o bură de ploaie face, parcă, în ciudă țăranilor, iar vîntul și soarele usucă progresiv pămîntul. Săptămîna trecută, însă, o comisie județeană pornită să constate efectele secetei nu a descoperit o situație catastrofală. „în dreapta Siretului, mai ales – spunea Mihai Banu, directorul executiv al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Bacău -, apa era chiar la trei centimetri în sol. Oricum, în județul Bacău nu există semnale grave de compromitere a
culturilor din cauza secetei. Iar noi trebuie să avem în vedere culturile care au fost puse după toate tehnologiile care se cer în astfel de cazuri, nu pe cele înființate de oameni care nu se pricep și nici nu au tehnologia necesară”. Evident, situația se va schimba dacă nici în următoarele săptămîni nu va ploua. Guvernul a alocat, în acest an, subvenții de 80% din contravaloarea lucrărilor de irigații, însă în multe cazuri aceste lucrări nu mai sînt posibile din cauza lipsei sistemelor de udare. Dupa 1989, acestea au fost furate, distruse sau dezafectate, în condițiile în care România are șapte milioane de hectare situate în zone cu risc de deșertificare. (Cătălina CHIFU, Petru DONE) informarea SGA despre un eventual deficit de apă. Pînă la sfîrșitul lunii mai, Inspectoratul pentru Situații de Urgență va tr

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!