Plugarii Uniunii Europene

Agricultură cu unelte din moși strămoși
• în timp ce oficialii străini ne cer o agricultură performantă, țăranii noștri continuă să are și să semene cu utilaje de pe timpul bunicilor

La distanță de cîțiva pași de „porțile” larg deschise ale Europei, țăranii români trudesc pămîntul cu ustensile de pe vremea străbunilor. Cum s-a zvîntat un pic pămîntul, au scos uneltele rudimentare din dosul casei și le-au pus la treabă. Imaginea de pe ogoare pare decupată din poveștile spuse la gura sobei de bunicii noștri, femei și bărbați care mînă caii umăr la umăr. Empiricele unelte trase de animale ar fi mai potrivite printre exponatele dintr-un muzeu. Pentru țărani rămîn, însă, utile pentru că de la tractoare și-au luat gîndul.
Cătălin Ojar din Izvoru Berheciului trăiește dintr-o bucată de pămînt pe care o lucrează în arendă. Seamănă împrăștiind manual boabele de porumb dintr-o traistă agățată de gît. Cînd aude de tractor, omul zîmbește. „Mai degrabă iau grăunțe cu două milioane de lei și bag plugul și boruna”, spune ferm tînărul. Boruna seamănă cu o greblă imensă cu mulți dinți și e bună la mărunțit pămîntul, după ce acesta a fost arat cu plugul. Reprezintă varianta străveche a discuitului. Oamenii spun că mai leagă și în zilele noastre spini de capătul borunei, ca să fie siguri că vor fărimița și mai bine pămîntul.
în schimb, Sevastian Merlan din Colonești și-a arat pămîntul cu plugul pe care îl are moștenire de familie. L-a găsit în gospodărie și nu știe ce vechime are. Omul își face, totuși, și acum treaba cu el. Acesta mai spune că a mai văzut în comerț pluguri de tip mai nou, dar că el nu renunță la al lui. Ar vrea, evident, să își mai simplifice munca, însă exclude să plătească un tractor pentru că i se pare enorm să scoată din pungă un milion și jumătate de lei pentru arat și 500.000 de lei pentru discuit. Așa că împinge mai bine plugul, semănătoarea și boruna cu care au muncit și părinții lui. Preferă, în schimb, să plătească un băiat de nădejde cu 200.000 de lei pe zi care să folosească și cel de-al doilea plug pe care îl are. „Pămînt am slavă Domnului, nu-l pot munci pe tot. Mai bine să-l ia UE pe tot și să facă ce vrea cu el. Sau, mai bine, ar veni să ne ajute cu ceva, că tare ne mai omoară munca la cîmp”, își varsă omul năduful. Cele două pluguri sînt pitorești ca și perechea de opinci din picioarele omului și flaneaua din lînă mîncată de vechime. „Pun porumb și pentru animale, și pentru gurile noastre. Noi, țăranii, sîntem obișnuiți cu mămăliga”, a întărit omul. Din 20 de prăjini cît s-a încumetat omul să lucreze, spune că scoate 1.300 de kilograme de porumb, adică suficient cît să crească vaca, doi viței și cei doi cai pe care îi pune să tragă la plug.
Liviu Țoi și Gheorghe Dumbravă, din aceeași comună, semănă cu un instrument făcut din mai multe piese improvizate, o roată, un lanț de motoretă, pinioane de bicicletă, două cutii de tablă și două țevi îndoite cu pretenție de „coarne”. âi spun semănătoare. „Din pămînt ne tragem, din pămînt mîncăm”, spune Liviu Țoi. „UE ar trebui să aibă grijă să îi ajute pe țărani cu tractoare și motorină”, mai spune scurt Țoi. (Bianca TOMESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!